Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei
| | Contract colectiv de muncă la nivelul ramurii cercetare-dezvoltare-proiectare pe anul 2005 înregistrat la M.M.S.S.F. D.P.A.S. cu nr. 1221/25.05.2005 nr. 1221/2005
din 25/05/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea V nr. 8 din 22/07/2005
| |
CAPITOLUL I
Preambul
Părţile contractante
Art. I. 1. - În temeiul Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, conform articolelor 14, 15, 16 şi 17, părţile contractante sunt:
Reprezentanţii salariaţilor
Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România (FSLCPR) având reprezentativitatea constatată prin Sentinţa civilă nr. 13 din 14.08.2001 a Tribunalului Municipiului Bucureşti (Anexa nr. 9), prin persoanele împuternicite prin Decizia nr. 6 din 24.01.2005 a FSLCPR (Anexa nr. 10).
Reprezentanţii patronilor
Patronatul Român din Cercetare-Proiectare (PRCP), având reprezentativitatea conferită de Confederaţia Naţională a Patronatului Român prin Împuternicirea nr. 70 din 25.04.2005 (Anexa nr. 11a), reprezentativă la nivel naţional prin Sentinţa civilă nr. 4/26.02.2002 a Tribunalului Municipiului Bucureşti (Anexa nr. 11b).
Persoanele împuternicite să negocieze contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sunt nominalizate prin Împuternicirea nr. 7 din 4.02.2005 a PRCP (Anexa nr. 11.c).
Baza de negociere
Art. I. 2. - Baza de negociere a prezentului contract o constituie:
- Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, cu modificările şi completările ulterioare
- Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii
- Legea nr. 54/2003 - Legea Sindicatelor
- Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2005-2006, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei cu nr. 20.01/31.01.2005
- Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii cercetare-dezvoltare-proiectare din anul 1999, înregistrat la MMPS cu nr. 54143/21.12.1999, precum şi actele adiţionale nr. 1/2000, nr. 2/2002, nr. 3/2003 şi nr. 4/2004, înregistrate la MMPS/MMSSF sub nr. 54143/26
- Propunerile părţilor.
Recunoaşteri reciproce
Art. I. 3. - (1) Patronatul Român din Cercetare-Dezvoltare (PRCP) recunoaşte Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România (FSLCPR) ca reprezentant legal al salariaţilor din unităţile de cercetare-dezvoltare-proiectare cu drepturi depline la negocierea prezentului contract colectiv de muncă la nivelul ramurii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 130/1996, art. 14 lit. b), art. 17 alin. (1) lit. b), alin. (2), lit. a) şi art. 18.
(2) Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România (FSLCPR) recunoaşte Patronatul Român din Cercetare-Proiectare (PRCP) ca reprezentant al patronilor cu drept deplin de a negocia prezentul contract colectiv de muncă în numele tuturor unităţilor, precum şi al altor persoane juridice sau persoane fizice, care folosesc forţa de muncă salariată şi sunt autorizate să desfăşoare activităţi în ramura cercetare-dezvoltare-proiectare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 130/1996, art. 14 lit. a), art. 15 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), precum şi art. 17.
Art. I. 4. - (1) În prezentul contract, sensul termenului "patron" îl desemnează pe cel care angajează, administrează, utilizează capital, indiferent de natura acestuia şi foloseşte forţa de muncă salariată.
(2) Termenul "unitate" desemnează societăţile comerciale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, regiile autonome, companiile naţionale sau alte organizaţii cu scop lucrativ în care se desfăşoară activităţi - în totalitate sau parţial - de cercetare-dezvoltare-proiectare, încadrate conform codului CAEN în grupele 073 şi/sau 074.
CAPITOLUL II
Dispoziţii generale
Art. II. 1. - Părţile contractante, pe deplin libere şi egale în negocierea acestui contract colectiv de muncă la nivel de ramură, se obligă să respecte în totalitate prevederile lui.
Art. II. 2. - (1) Prevederile prezentului contract colectiv de muncă se aplică în toate unităţile cu activitate de cercetare-dezvoltare-proiectare, indiferent de forma de organizare, de provenienţa capitalului şi de afilierea sau neafilierea la o organizaţie patronală, dacă în aceste unităţi FSLCPR are membri de sindicat.
(2) Prevederile prezentului contract colectiv de muncă se aplică şi unităţilor bugetare pentru drepturile salariaţilor din aceste unităţi, care în conformitate cu legislaţia în vigoare se stabilesc prin negocieri colective, dacă aceşti salariaţi sunt reprezentaţi de un sindicat afiliat la FSLCPR.
(3) Prevederile prezentului contract se aplică şi salariaţilor din compartimentele cu activitate de cercetare-dezvoltare-proiectare ale altor unităţi, indiferent de profilul activităţii de bază, de forma de organizare şi de provenienţa capitalului, dacă aceşti salariaţi sunt reprezentaţi de un sindicat afiliat la FSLCPR.
În acest scop, în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, pot fi cuprinse fie articole cu clauze specifice în interiorul diferitelor capitole, fie un capitol cu clauze specifice acestor salariaţi.
(4) În unităţile în care FSLCPR nu este reprezentată, prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură pot fi aplicate dacă sindicatele sau reprezentanţii salariaţilor din aceste unităţi completează Anexa nr. 3, condiţie obligatorie pentru ca prezentul contract de muncă să fie invocat la negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul unităţilor respective.
(5) În scopul salarizării şi acordării celorlalte drepturi cuprinse în prezentul contract colectiv de muncă pentru salariaţii unităţilor finanţate de la bugetul de stat, părţile contractante vor acţiona pentru stabilirea fondurilor aferente acestei categorii de personal şi pentru constituirea surselor, înainte de adoptarea bugetului de stat, precum şi în vederea rectificării ulterioare a acestuia.
(6) În scopul acordării unor drepturi salariale cuprinse în prezentul contract colectiv de muncă, părţile contractante vor acţiona împreună şi separat în vederea stabilirii prin Bugetul de Stat a unor fonduri publice de minimum 1% din P.I.B. pentru activităţi de cercetare-dezvoltare.
(7) Părţile contractante vor acţiona împreună de comun acord în vederea includerii în acte normative ale Parlamentului şi Guvernului a unor prevederi din prezentul contract care sunt in interesul activităţii de cercetare-dezvoltare-proiectare.
Art. II. 3. - (1) Prezentul contract colectiv de muncă la nivelul ramurii cercetare-dezvoltare-proiectare constituie baza de negociere a contractelor colective care se vor negocia şi încheia la nivelul unităţilor cu activitate de cercetare-dezvoltare-proiectare, ţinând seama de condiţiile specifice din aceste unităţi.
(2) Drepturile prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă sunt considerate minime. De la nivelul acestor drepturi începe negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul unităţilor, cu excepţia celor stabilite în cuantum fix sau maxim.
(3) La cererea sindicatului afiliat la FSLCPR, patronul se obligă să pună la dispoziţia conducerii sindicatului, cu caracter confidenţial, toate informaţiile şi documentele necesare la negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul unităţii, din care nu vor lipsi:
a) bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat
b) bilanţul contabil anual
c) regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii, inclusiv organigrama acesteia
d) statul de funcţiuni şi de personal
e) dinamica numărului de personal (cu referire la anul precedent, anul de negociere şi anul viitor) ţinând seama şi precizând structura personalului pe categorii profesionale.
(4) Informaţiile şi documentele pe care patronul le va pune la dispoziţia reprezentanţilor sindicatelor care negociază contractul colectiv vor fi transmise acestora în termenul stabilit prin protocol, dar nu mai mult de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii sindicatului.
(5) Nici o parte contractantă nu are dreptul să refuze introducerea în contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii a unei clauze din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii în situaţia în care nu s-a convenit o clauză mai favorabilă pentru una din părţi.
(6) Părţile convin că, potrivit art. 2, alin. (2) din Legea nr. 130/1996, din contractele colective de muncă vor face parte şi acordurile prin care se soluţionează conflictele de muncă.
Art. II. 4. - (1) În vederea negocierii, încheierii şi executării contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, FSLCPR va aduce la cunoştinţa unităţii, în scris, care este sindicatul afiliat la FSLCPR ulterior încheierii prezentului contract de muncă sau care a semnat Anexa nr. 3. Documentul de certificare a afilierii la FSLCPR este valabil numai 12 luni de la data emiterii de către FSLCPR.
(2) Prima întrunire a părţilor contractante, la nivelul unităţii, în vederea negocierii contractului colectiv, va avea loc în termen de 15 zile calendaristice de la data formulării cererii de angajare a negocierii de către sindicat sau, după caz, de la primirea înştiinţării prevăzute la alin. (1).
(3) La prima reuniune a părţilor, va fi încheiat protocolul privind desfăşurarea negocierilor, care va cuprinde cel puţin locul şi calendarul reuniunilor, numărul minim de participanţi de fiecare parte, baza de negociere, propunerile părţilor în vederea negocierii sau informaţiile şi documentele necesare pentru formularea propunerilor, cadrul formal şi de conţinut al proceselor-verbale de şedinţă etc.
(4) Negocierile propunerilor pentru clauzele contractului colectiv, precum şi punerea de acord a contractului încheiat anterior la nivelul unităţii cu prevederile prezentului contract de ramură vor începe în termen de maximum zece zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii sau, după caz, a ultimului act adiţional la acest contract.
(5) De asemenea, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a contractelor colective de muncă la nivelul unităţilor, se va începe punerea de acord a prevederilor contractelor individuale de muncă cu respectivele contracte colective, inclusiv negocierea anuală a salariilor individuale.
(6) Nerespectarea prevederilor alin. (1) exonerează patronii de consecinţele întârzierii aplicării prevederilor alin. (2).
(7) Data de aplicare a salariilor şi a celorlalte drepturi salariale negociate anticipat încheierii întregului contract colectiv de muncă la nivelul unităţii se stabileşte în unitate, operându-se cu efect retroactiv.
(8) Negocierile prevăzute la alin. (5) trebuie încheiate într-un termen ce se va stabili la nivel de unitate, dar nu mai mult de 15 zile lucrătoare.
(9) În situaţia în care la negocierea salariului individual apar divergenţe, urmate de contestaţii, acestea din urmă trebuie depuse în termen de 3 zile lucrătoare de la data negocierii.
(10) Comisia de analiză a contestaţiilor, formată din reprezentanţii împuterniciţi ai administraţiei şi ai sindicatului, va comunica în scris salariatului hotărârea comisiei în termen de maximum 7 zile lucrătoare.
Art. II. 5. - (1) Prezentul contract colectiv de muncă la nivel de ramură se încheie pe o perioadă de 5 ani cu drept de denunţare unilaterală după 3 ani.
(2) Anual, în perioada de valabilitate, se vor renegocia articolele menţionate în Anexa nr. 12. Părţile pot conveni negocierea şi a altor articole, precum şi negocierea unor articole noi.
(3) Cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, părţile contractante vor conveni asupra prelungirii valabilităţii contractului sau asupra renegocierii clauzelor sale. În mod similar denunţarea unilaterală sau renegocierea anuală, conform alin. (2), trebuie notificată cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea termenului.
(4) Dacă nici una dintre părţi nu denunţă contractul cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 1 an de la data de când decurge valabilitatea ultimului act adiţional la contractul de bază şi nu se convine altfel în virtutea alin. (3), valabilitatea contractului de bază şi a actelor adiţionale la acesta se prelungeşte pentru o durată de încă 3 ani cu respectarea prevederilor de la alin. (2).
(5) Negocierea sau renegocierea unor articole din contractul colectiv de muncă trebuie să se desfăşoare şi să se încheie, în imita posibilităţilor, în perioada noiembrie - decembrie a anului în curs pentru anul următor.
(6) În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, prin grija FSLCPR, Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii cercetare-dezvoltare-proiectare şi actele adiţionale la acesta vor fi depuse şi înregistrate la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
(7) Prezentul contract colectiv de muncă la nivelul ramurii cercetare-dezvoltare-proiectare va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a V-a, potrivit art. 29 din Legea nr. 130/1996, prin grija PRCP.
Art. II. 6. - (1) Prezentul contract colectiv de muncă la nivel de ramură stabileşte, în principal, drepturile minime garantate ale salariaţilor reprezentanţi de FSLCPR, precum şi drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor cu privire la:
a) încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă;
b) condiţiile de muncă şi protecţia muncii;
c) salarizare şi alte drepturi salariale;
d) obligaţiile salariaţilor şi ale angajatorilor;
e) timpul de muncă şi timpul de odihnă;
f) unele măsuri de protecţie specială a salariaţilor;
g) formarea profesională;
h) sindicatele, ca organizaţii şi ca reprezentante ale salariaţilor.
(2) Negocierea drepturilor minime garantate se face în temeiul drepturilor decurgând din Constituţia României, din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, Legea nr. 54/2003 - Legea Sindicatelor, Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, precum şi din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pentru anul 2005-2006.
Art. II. 7. - (1) Drepturile salariaţilor prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă nu pot să reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale recunoscute anterior prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de unităţi sau la nivel de unitate.
(2) Dacă prin reglementări sau acorduri anterioare au fost prevăzute drepturi mai mari pentru salariaţi, se vor aplica aceste reglementări sau acorduri, dacă prin lege nu se dispune în mod expres altfel.
(3) În situaţiile în care, în privinţa drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de muncă, intervin reglementări legale mai favorabile, acestea vor face parte de drept din acest contract.
(4) În cazul în care, la nivelul unităţii, s-a încheiat contractul colectiv de muncă, înainte de depunerea şi înregistrarea contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii, conform prevederii alin. (2) al art. 25 din Legea nr. 130/1996, republicată, se va face adaptarea contractului la nivel de unitate acolo unde prevederile minimale ale contractului la nivel de ramură nu au fost atinse.
Art. II. 8. - (1) Orice cerere de modificare a prezentului contract va face obiectul unei negocieri.
(2) Cererea de modificare se comunică în scris celeilalte părţi.
(3) Cererile de modificare vor fi depuse de către reprezentanţii patronilor la sediul FSLCPR, iar ale FSLCPR la sediul PRCP.
(4) Negocierile cu privire la modificarea contractului nu vor putea începe mai devreme de 48 de ore de la data depunerii cererii şi nici mai târziu de 15 zile lucrătoare de la această dată.
(5) Modificările aduse contractului produc efecte începând cu data înregistrării modificărilor.
Art. II. 9. - Pe perioada oricăror negocieri legate de contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sau unitate, patronii se obligă să nu procedeze la desfaceri de contracte de muncă pentru motive neimputabile salariaţilor, iar salariaţii se obligă să nu desfăşoare acţiuni de protest.
Art. II. 10. - Prezentul contract poate înceta sau aplicarea sa poate fi suspendată în condiţiile legii.
Art. II. 11. - (1) Interpretarea clauzelor contractului se face prin consens.
(2) Dacă nu se realizează consensul, clauza se interpretează potrivit regulilor dreptului comun, iar dacă şi după aceasta există îndoială, se interpretează în înţelesul mai favorabil salariaţilor.
Art. II. 12. - (1) Pentru soluţionarea pe cale amiabilă a litigiilor intervenite cu ocazia executării, modificării, suspendării sau încetării contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, părţile contractante convin să instituie o comisie paritară.
(2) Componenţa, organizarea şi funcţionarea comisiei paritare se stabilesc prin regulamentul din Anexa nr. 1 la prezentul contract.
(3) Adoptarea de către comisia paritară a unei hotărâri care înlătură litigiul obligă partea care a sesizat instanţa să-şi retragă sesizarea.
(4) FSLCPR şi PRCP vor acţiona prin toate mijloacele legale, împreună, iar după caz şi separat, pentru îndeplinirea hotărârilor comisiei paritare.
Art. II. 13. - La sesizarea oricărei părţi, fiecare parte îşi deleagă reprezentanţi care au dreptul să se informeze şi să verifice la unităţi modul în care sunt respectate prevederile prezentului contract colectiv de muncă. În acest scop părţile vor asigura accesul şi condiţiile necesare.
Art. II. 14. - Patronii se obligă să asigure afişarea în unitate, la locurile convenite cu sindicatele, a prezentului contract colectiv, precum şi a contractului colectiv de muncă la nivelul acelei unităţi, astfel încât toţi salariaţii să poată lua cunoştinţă de conţinutul acestora.
Art. II. 15. - Părţile se obligă ca în perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de muncă să nu promoveze şi să nu susţină acţiuni sau proiecte de acte normative a căror adoptare ar contraveni prevederilor prezentului contract.
Art. II. 16. - (1) La încheierea contractului individual de muncă drepturile prevăzute în prezentul contract şi în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, suplimentare faţă de drepturile conferite de Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional sunt garantate numai membrilor sindicatelor afiliate la FSLCPR.
(2) Pentru ceilalţi salariaţi, prevederile contractelor colective de muncă la nivel naţional, de ramură şi de unitate sunt utilizabile, dar nu sunt garantate, aceasta însemnând că drepturile conferite de acestea pot fi acordate până la un nivel ce nu se va situa sub prevederile legale în vigoare.
(3) Drepturile conferite de contractul colectiv de muncă la nivel de ramură şi de unitate vor fi protejate de sindicatele afiliate la FSLCPR numai membrilor proprii.
(4) În contractele colective de muncă la nivelul unităţilor, bazate pe negocieri colective, purtate de către sindicate în numele salariaţilor, părţile contractante vor include o clauză expresă privind plata unei contribuţii de către salariaţi - alţii decât membrii de sindicat - pentru desfăşurarea negocierilor colective, urmărirea şi aplicarea clauzelor contractului colectiv etc., care să nu fie mai mică de 0,3% din salariu, dar care să nu depăşească valoarea cotizaţiei sindicale. Contribuţiile de mai sus vor fi virate în contul sindicatului din unitate.
Art. II. 17. - PRCP, ca organizaţie patronală în ramura cercetare-dezvoltare-proiectare, va urmări şi va asigura aplicarea prevederilor prezentului contract, în toate unităţile în care acest contract se aplică potrivit prevederilor art. II.2 şi se regăsesc în Anexa nr. 13.
CAPITOLUL III
Încheierea, executarea, modificarea şi încetarea
contractului individual de muncă
Art. III. 1. - (1) Angajarea în unitate în vederea prestării unei munci salariate se realizează prin încheierea unui contract individual de muncă (CIM) între salariat şi angajator.
(2) Contractul individual de muncă se încheie după verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale celui care solicită angajarea, potrivit modalităţilor stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii, prin statutul personalului profesional sau disciplinar, în măsura în care legea nu dispune altfel.
(3) Contractul individual de muncă va cuprinde clauze privind drepturile şi obligaţiile părţilor ce decurg din raporturile de muncă, precum şi alte clauze stabilite de părţi.
(4) Contractul individual de muncă nu poate conţine clauze (denumite în prezentul context clauze interzise) precum:
a) clauze contrare legislaţiei în vigoare;
b) clauze contrare contractelor colective de muncă la nivel naţional, de ramură sau de unitate;
c) clauze discriminatorii legate de naţionalitate, vârstă, sex, apartenenţă sindicală, religioasă sau politică;
d) clauze care aduc restricţii drepturilor şi libertăţilor persoanei.
Art. III. 2. - În vederea stabilirii drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractul individual de muncă, salariaţii din unităţi sunt clasificaţi, în funcţie de specificul activităţii şi de cerinţele postului privind nivelul de pregătire, astfel:
A. Funcţii de execuţie:
a - muncitori necalificaţi;
b - muncitori calificaţi;
c - salariaţi cu pregătire generală;
d - salariaţi cu pregătire medie angrenaţi în activitatea generală a unităţii (pregătire liceală sau postliceală);
e - salariaţi cu pregătire medie angrenaţi în activitatea specifică a unităţii (pregătire liceală sau postliceală);
f - maiştri;
g - salariaţi cu pregătire superioară de subingineri şi conductori arhitecţi;
h - salariaţi cu pregătire superioară.
B. Funcţii de conducere:
a - funcţii de conducere a compartimentelor;
b - funcţii de conducere a unităţii.
Art. III. 3. - (1) La încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului, acesta este obligat să suporte contravaloarea pagubelor şi prejudiciilor aduse unităţii, dacă prin aceasta a rezultat rezilierea sau decalarea contractelor de cercetare-proiectare în care a fost implicat.
(2) Salariaţii care au încheiat angajamente sau acte adiţionale la contractul individual de muncă, în vederea unor acţiuni de specializare, documentare, perfecţionare, atestare sau formare profesională ale căror costuri au fost suportate de unitate, vor restitui cheltuielile ocazionate de aceste acţiuni dacă părăsesc unitatea din motive imputabile lor, înaintea termenului stabilit prin angajamentele sau actele respective, dar nu mai mult de 3 ani de la încheierea acţiunii.
Art. III. 4. - (1) Patronii se obligă să facă cunoscută în unităţi existenţa posturilor vacante şi condiţiile de ocupare a acestora.
(2) În cazul apariţiei unui post vacant sau al creării unui post nou, cel care angajează va face apel, în primul rând, la personalul din unitate, care posedă competenţa şi aptitudinile necesare postului.
(3) În cazul în care angajarea pe post se face prin concurs şi un salariat al unităţii obţine rezultate apropiate cu o persoană din afara unităţii, salariatul are prioritate la ocuparea postului.
(4) Termenul de încercare (perioada de probă) se poate stabili la:
- cel mult 30 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie;
- cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere;
- cel mult 5 zile lucrătoare - având caracter excepţional - pentru muncitorii necalificaţi;
- cel mult 30 de zile calendaristice pentru persoanele cu handicap;
- între 3 şi 6 luni pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ la debutul în profesie.
(5) Pe durata unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă; această perioadă constituie vechime în muncă.
Art. III. 5. - (1) Contractele individuale de muncă se încheie pe durată nedeterminată.
(2) Prin excepţie contractele individuale de muncă se pot încheia şi pe durată determinată, în cazurile şi modalităţile prevăzute expres de lege. Dispoziţiile legale, precum şi cele cuprinse în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, aplicabile salariaţilor cu CIM pe durată nedeterminată, se aplică în egală măsură şi salariaţilor cu CIM pe durată determinată, cu excepţia dispoziţiilor contrare prevăzute în Codul Muncii.
(3) Contractul individual de muncă va cuprinde cel puţin clauzele prevăzute în modelul din Anexa nr. 8. Dacă la încheierea CIM salariatul solicită asistenţă din partea sindicatului, aceasta poate fi acordată.
(4) Contractele individuale de muncă se încheie în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte, prin grija celui care angajează.
(5) La încheierea CIM drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc cu respectarea prevederilor din contractul colectiv de muncă aplicabil.
(6) Salariatul nu poate renunţa la drepturile ce-i sunt recunoscute de lege sau de contractele colective de muncă.
(7) Anterior încheierii sau modificării CIM, angajatorul are obligaţia de a informa salariatul despre clauzele concrete pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice; orice modificare în CIM, în timpul executării acestuia, impune încheierea unui act adiţional la contract (CIM) în termen de 15 zile de la data încunoştinţării, în scris, a salariatului despre modificarea propusă, cu excepţia situaţiilor când o asemenea modificare rezultă din lege sau din contractul colectiv de muncă aplicabil.
(8) Cu privire la informaţiile furnizate salariatului, prealabil încheierii sau modificării CIM, între părţi poate interveni un contract de confidenţialitate.
Art. III. 6. - (1) Contractul individual de muncă se poate modifica în ceea ce priveşte conţinutul muncii, locul muncii şi drepturile salariale, numai cu acordul părţilor, precum şi din iniţiativa uneia dintre părţi, în cazurile prevăzute de lege.
(2) Refuzul justificat al salariatului de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul muncii, locul muncii sau drepturile salariale nu dă dreptul celui care angajează să procedeze la desfacerea unilaterală a contractului individual de muncă pentru acest motiv.
(3) Delegarea şi detaşarea salariaţilor se fac în condiţiile prevăzute de lege şi în concordanţă cu drepturile prevăzute în prezentul contract.
Art. III. 7. - Contractul individual de muncă se poate suspenda, în ceea ce priveşte efectele sale, prin acordul părţilor sau în cazurile prevăzute de lege în mod expres.
Art. III. 8. - (1) Încetarea contractului individual de muncă poate avea loc - în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul contract colectiv - printr-unul din următoarele moduri:
a - încetarea de drept a CIM;
b - cu acordul părţilor la data convenită de acestea;
c - la iniţiativa uneia dintre părţi în cazurile şi în condiţiile limitative prevăzute de lege.
(2) În cazurile în care, la desfacerea contractului individual de muncă, unitatea este obligată, potrivit legii, să acorde un preaviz, durata acestuia va fi de minimum o lună.
(3) Pentru salariaţii bărbaţi având vârsta de 50 de ani împliniţi şi salariatele femei având vârsta de 45 de ani împliniţi, durata preavizului se măreşte cu 5 zile lucrătoare, peste cele stabilite conform alin. (2).
(4) Prin negocieri la nivel de unitate pot fi stabilite şi durate mai mari ale preavizului cu precădere pentru specialiştii angrenaţi în activitatea de cercetare-proiectare specifică.
(5) În perioada preazivului salariaţii au dreptul să absenteze de la programul unităţii 4 ore pe zi, pentru a-şi căuta un loc de muncă, fără ca aceasta să le afecteze salariile şi celelalte drepturi. Orele absentate se pot acorda prin cumul în condiţiile stabilite de patron.
(6) În cazul în care unui salariat i se desface contractul individual de muncă fără să i se acorde preaviz, acesta are dreptul la o indemnizaţie egală cu salariul de bază cuvenit pe întreaga perioadă a preavizului stabilită conform alineatelor (2), (3) şi (4).
(7) În caz de demisie termenul de preaviz este de cel mult 15 zile calendaristice, pentru salariaţii cu funcţii de execuţie şi de cel mult de 30 de zile calendaristice pentru salariaţii cu funcţii de conducere.
Art. III. 9. - (1) Orice divergenţă privind încheierea, executarea, modificarea sau încetarea contractului individual de muncă va fi analizată la nivel de unitate de către reprezentanţii împuterniciţi ai administraţiei şi sindicatului.
(2) În perioada de rezolvare a divergenţei nu se aplică salariatului sancţiuni legate de această divergenţă.
Art. III. 10. - Constrângerea salariatului în scopul de a se obţine demisia sa este interzisă.
Art. III. 11. - În perioada de probă contractul individual de muncă poate fi desfăcut atât de salariat, cât şi de către patron, fără preaviz.
Art. III. 12. - (1) Desfacerea contractelor individuale de muncă din motive economice trebuie să aibă cauze reale şi cu caracter incontestabil, pentru a justifica aceasta.
(2) Pentru desfacerea contractelor individuale de muncă fără respectarea prevederilor alin. (1), patronii răspund în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Contractul individual de muncă nu poate fi desfăcut din iniţiativa celui care angajează, în cazurile în care prin lege sau prin contractul colectiv de muncă au fost prevăzute asemenea interdicţii.
(4) Este nulă desfacerea contractului individual de muncă pentru motive legate de origine socială, sex, vârstă, situaţii familiale, naţionalitate, rasă, culoare, etnie, opinii politice, apartenenţă sau activitate sindicală, exercitarea legală a dreptului la grevă, convingeri religioase, stare de sănătate sau de handicap, cu excepţia celei de inaptitudine constatată de organele de specialitate autorizate.
(5) Este nulă de drept desfacerea contractului individual de muncă al salariatului aflat în concediu de odihnă sau medical, pe durata în care femeia este gravidă iar angajatorul avea cunoştinţă despre acest fapt, în concediu de maternitate sau în concediu legal plătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani sau face dovada că nu are alte mijloace de întreţinere a copilului în afara alocaţiei de stat.
Art. III. 13. - (1) La desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativa unităţii, salariaţii vor primi o indemnizaţie compensatorie suplimentară după cum urmează:
- salariaţii cu o vechime în unitate sub 15 ani vor primi o indemnizaţie suplimentară egală cu un salariu de bază;
- pentru salariaţii cu o vechime cuprinsă între 15-25 ani în unitate, indemnizaţia va fi de două salarii;
- salariaţii cu o vechime de peste 25 de ani în unitate vor primi o indemnizaţie egală cu trei salarii de bază.
(2) Prevederile de mai sus sunt aplicabile atunci când desfacerea contractului individual de muncă a intervenit din următoarele motive:
a - unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauză ca urmare a reorganizării sau a reducerii de activitate, precum şi ca urmare a clauzelor din contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni în cadrul procesului de privatizare a societăţilor comerciale;
b - unitatea îşi încetează activitatea;
c - unitatea se mută în altă localitate şi are posibilitatea să-şi asigure cadrele necesare pe plan local;
d - unitatea se mută în altă localitate, iar salariatul nu acceptă să o urmeze;
e - salariatul nu corespunde sub aspect profesional postului în care a fost încadrat din motive neimputabile acestuia şi nu i s-a oferit trecerea într-o muncă corespunzătoare;
f - în postul ocupat de salariatul în cauză, este reintegrat, pe baza hotărârii organelor competente, cel care a deţinut anterior acel post.
(3) Drepturile salariale aferente prevederilor de la art. III.8. (3) şi III.13. (1) se vor plăti de către unitate, fie o dată cu lichidarea rezultată după disponibilizare, fie eşalonat, într-un număr de tranşe ce va fi convenit la nivel de unitate, funcţie de posibilităţile financiare ale unităţii, într-o perioadă de maximum 6 luni de la această dată.
Art. III. 14. - La plecarea din unitate salariatul trebuie să primească un document semnat de patron, care să recapituleze detaliat sumele care se cuvin salariatului la lichidare, precum şi datoriile acestuia faţă de unitate, conform prevederilor legale şi ale contractului colectiv de muncă.
Art. III. 15. - La cererea salariatului, patronul va întocmi o caracterizare obiectivă a acestuia şi a activităţii lui, iar după caz îi va da şi o recomandare în vederea unei viitoare angajări în serviciu.
CAPITOLUL IV
Condiţii de muncă şi protecţia muncii
Art. IV. 1. - (1) Părţile se obligă să depună toate eforturile pentru aplicarea riguroasă a sistemului instituţionalizat prin legislaţia în vigoare, în vederea unei ameliorări permanente a condiţiilor de muncă.
(2) În vederea realizării unui sistem instituţionalizat pentru ameliorarea permanentă a condiţiilor de muncă, părţile contractante vor asigura includerea în contractele colective de muncă a măsurilor prevăzute de Legea nr. 90/1996.
(3) La stabilirea măsurilor vizând condiţiile de muncă, părţile implicate vor ţine seama de următoarele:
a) măsurile incluse în contractul colectiv de muncă să fie de natură să realizeze cel puţin asigurarea condiţiilor de muncă la nivelul parametrilor minimali prevăzuţi de norme; dacă acest lucru nu este posibil la un moment dat, vor fi stabilite programe pe termen scurt sau mediu pentru realizare, până la asigurarea parametrilor minimali, salariaţii beneficiind de compensări băneşti sau de altă natură.
b) măsurile privind ameliorarea condiţiilor de muncă vor fi stabilite împreună cu reprezentanţii sindicatului, încheindu-se anexe speciale la contractul colectiv de muncă.
Art. IV. 2. - Realizarea măsurilor de protecţie a muncii revine celor care organizează, conduc şi coordonează procesele de muncă în unităţi potrivit atribuţiilor din fişele posturilor.
Art. IV. 3. - Organizarea activităţii, prin stabilirea unei structuri organizatorice raţionale, repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de muncă cu precizarea atribuţiilor, competenţelor şi răspunderilor lor, elaborarea de norme de muncă fundamentate din punct de vedere tehnic, precum şi exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de către salariaţi sunt atribute de competenţa exclusivă a celui care angajează.
Art. IV. 4. - (1) În funcţie de sistemul de organizare a muncii şi de salarizare, convenite prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, normele de muncă vor face obiectul unor anexe speciale la contractele colective de muncă şi trebuie să fie stabilite cu acordul sindicatului, astfel încât să conducă la folosirea integrală a timpului de muncă, la un ritm de muncă, la o intensitate a efortului fizic sau intelectual ori la o tensiune nervoasă care să nu determine o oboseală excesivă.
(2) Normele de muncă se exprimă în funcţie de caracteristicile procesului de producţie sau ale altor activităţi ce se normează sub formă de norme de timp, norme de producţie, norme de personal, sfere de atribuţii sau sub alte forme corespunzătoare specificului fiecărei munci.
(3) Normele de muncă aprobate, constituite în anexe la contractul colectiv se aduc la cunoştinţa salariaţilor cu cel puţin 5 zile înainte de aplicare.
(4) În cazul în care normele de muncă nu corespund prevederilor alin. (1), la solicitarea fie a angajatorului, fie a sindicatului, se impune reexaminarea normelor. În caz de divergenţă se va recurge la o expertiză tehnică ce va fi stabilită de comun acord.
(5) Reexaminarea normelor de muncă nu va putea conduce la diminuarea salariilor de bază.
Art. IV. 5. - (1) Sarcinile şi atribuţiile de serviciu trebuie să fie stabilite în limitele felului muncii, la care fiecare salariat s-a obligat la încheierea contractului individual de muncă.
(2) Pentru preîntâmpinarea sau înlăturarea efectelor calamităţilor sau a altor cazuri de forţă majoră, precum şi în situaţii care periclitează sănătatea sau viaţa unor persoane, fiecare salariat are obligaţia de a participa, indiferent de funcţia sau postul pe care îl ocupă, la executarea oricăror lucrări şi la luarea tuturor măsurilor cerute de nevoile unităţii.
Art. IV. 6. - Normarea muncii se aplică tuturor categoriilor de salariaţi, atât pentru muncă în acord, cât şi pentru muncă în regie.
Art. IV. 7. - (1) În toate cazurile în care munca este efectuată într-un ritm impus, colectiv sau individual, în normele de muncă se includ şi timpi de refacere a capacităţii de muncă.
(2) Acolo unde natura muncii o impune, pentru a permite utilizarea reală a timpilor de refacere a capacităţii de muncă, numărul de personal va cuprinde un număr corespunzător de salariaţi pentru înlocuire.
Art. IV. 8. - Sindicatele sunt obligate să-şi prezinte toate observaţiile privind normele de muncă, sarcinile şi atribuţiile de serviciu.
Art. IV. 9. - Patronul are obligaţia să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă, iar salariaţii trebuie să realizeze norma de muncă sau, după caz, sarcinile ce decurg din funcţia sau postul deţinut.
Art. IV. 10. - (1) Locurile de muncă se clasifică în locuri de muncă normale, locuri de muncă cu condiţii deosebite şi locuri de muncă cu condiţii speciale, stabilite potrivit reglementărilor legale.
(2) Locurile de muncă cu condiţii deosebite sunt: cele grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea stabilite prin contractele colective de muncă la nivel de unităţi.
Art. IV. 11. - (1) Pentru prestarea activităţii la locurile de muncă prevăzute la art. IV.10. alin. (2), salariaţii au dreptul, după caz, la sporuri la salariul de bază, durata redusă a timpului de muncă, alimentaţie de întărire a rezistenţei organismului, echipament de protecţie gratuit, materiale igienico-sanitare, concedii suplimentare, prevăzute în contractele colective de muncă la nivelul unităţii. Duratele de reducere a vârstei pentru pensionare sunt cele prevăzute de lege.
(2) Categoriile de salariaţi de la locurile de muncă prevăzute la art. IV.10. alin. (2) vor fi supuse obligatoriu unui examen medical efectuat de organe medicale autorizate, în condiţiile ce se vor stabili prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, dar nu mai puţin de o dată la 3 luni.
Art. IV. 12. - (1) În cazul în care condiţiile de muncă se normalizează, salariaţii în cauză vor beneficia de drepturile avute conform art. IV.11. alin. (1), încă două luni după constatarea şi oficializarea normalizării acestor condiţii.
(2) De drepturile prevăzute la alin. (1), beneficiază şi salariaţii care îşi schimbă locul de muncă din motive ce nu le sunt imputabile, dacă drepturile de aceeaşi natură, la noul loc de muncă, sunt mai mici.
Art. IV. 13. - În toate cazurile în care condiţiile de muncă s-au înrăutăţit, determinând reclasificarea locurilor de muncă, salariaţii vor beneficia de drepturile aferente noii clasificări, începând cu data schimbării condiţiilor de muncă, indiferent de momentul efectuării reclasificării de către organele competente.
Art. IV. 14. - În afara prevederilor Normelor Generale Naţionale şi Departamentale de Protecţia Muncii, pe care părţile le consideră ca fiind minimale, obligatorii, în contractele colective de muncă la nivel de unităţi, vor fi incluse clauze suplimentare de punere în aplicare.
Art. IV. 15. - (1) Părţile sunt de acord că nici o măsură de protecţie a muncii nu este eficientă dacă nu este cunoscută, însuşită şi aplicată în mod conştient de către salariaţi.
(2) Patronul va asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea, testarea şi perfecţionarea profesională a salariaţilor, cu privire la normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii. Prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se prevăd măsurile specifice, periodicitatea controalelor, metodologia de control, obligaţiile şi răspunderile în domeniul protecţiei muncii în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Timpul afectat acestor activităţi se include în timpul de muncă şi este salarizat.
(3) La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de muncă sau a felului muncii, acesta va fi instruit şi testat efectiv cu privire la riscurile pe care le presupune noul său loc de muncă şi normele de protecţie a muncii, pe care este obligat să le cunoască şi să le respecte în procesul muncii.
(4) În cazurile în care, în procesul muncii, intervin schimbări ce impun aplicarea unor norme noi de protecţie a muncii, salariaţii vor fi instruiţi în condiţiile prevăzute la alineatul precedent.
Art. IV. 16. - Prin grija patronului, în conformitate cu prevederile legale privind acordarea asistenţei medicale, fiecare salariat trebuie să poată beneficia de asistenţă medicală la sediul unităţii sau în apropierea ei.
Art. IV. 17. - (1) Pentru asigurarea protecţiei salariaţilor în timpul activităţii în folosul unităţii sau din dispoziţia acesteia, salariaţii - indiferent de statutul lor - vor fi dotaţi cu un ansamblu de mijloace individuale de protecţie, pentru eliminarea riscului de accidentare sau de îmbolnăvire profesională din cauza noxelor determinate pentru activitatea pe care o desfăşoară salariatul în aceste condiţii.
(2) Dotarea salariaţilor cu echipamente de protecţie se va face conform normativelor legale în vigoare.
(3) Contravaloarea echipamentului de protecţie va fi suportată în întregime de către patron.
Art. IV. 18. - (1) Prin echipament de lucru se înţelege echipamentul (salopete, combinezoane, halate etc.) destinat în exclusivitate evitării murdăririi hainelor proprii.
(2) În toate cazurile în care, în afara echipamentului de lucru prevăzut de lege, patronul cere o anumită ţinută vestimentară specială ca echipament de lucru, contravaloarea acesteia se suportă integral de către patron.
(3) Contravaloarea echipamentului de lucru va fi suportată potrivit prevederilor legale şi celor din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Art. IV. 19. - (1) Patronul se obligă să asigure materiale igienico-sanitare, medicamente şi alimente-antidot, la nivelul prevăzut de legislaţie şi de contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
(2) Patronatul are obligaţia asigurării igienizării şi curăţeniei locurilor de muncă, a spaţiilor de acces, a grupurilor sanitare etc.
(3) Salariaţii au obligaţia de a păstra ordinea şi curăţenia locurilor de muncă, a spaţiilor de acces, a grupurilor sanitare etc.
Art. IV. 20. - (1) Patronatul se obligă să realizeze lucrările necesare pentru reducerea cauzelor care ar produce accidente sau îmbolnăviri profesionale.
(2) Angajatorul are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale.
Art. IV. 21. - Patronatul este obligat să obţină avizul organelor competente pentru funcţionarea tuturor locurilor de muncă la care acest aviz este cerut de legislaţia în vigoare.
Art. IV. 22. - În scopul de a nu se consuma hrana la locuri de muncă cu noxe, vor fi asigurate condiţiile necesare pentru aceasta în alte locuri.
Art. IV. 23. - În fiecare unitate va exista, funcţie de necesităţi, un compartiment sau un responsabil cu protecţia muncii.
Art. IV. 24. - În cazul unor accidente de muncă, din comisia de anchetă constituită de urgenţă, conform prevederilor legale, va face parte şi reprezentantul sindicatului.
Art. IV. 25. - Prin contractele colective de muncă la nivel de unitate vor fi stabiliţi concret parametrii de microclimat care vor fi urmăriţi la fiecare loc de muncă, în vederea luării măsurilor specifice de protecţie a muncii, precum şi programele de control al realizării măsurilor stabilite.
Art. IV. 26. - (1) În vederea menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii la locurile de muncă, patronatul va lua cel puţin următoarele măsuri:
a - amenajarea ergonomică a locurilor de muncă;
b - asigurarea condiţiilor de mediu şi microclimat (iluminat, zgomot, vibraţii, temperatură, aerisire, umiditate);
c - amenajarea anexelor sociale ale locurilor de muncă (vestiare, băi, grupuri sanitare, săli de repaus, cantine-restaurant);
d - diminuarea până la încadrarea în concentraţiile maxim admisibile a emisiilor poluante.
(2) Măsurile concrete în sensul prevederilor alin. (1) se stabilesc prin contractele colective de muncă la nivelul unităţilor.
(3) Salariaţii sunt obligaţi să păstreze în bune condiţii amenajările efectuate de patron, să nu le deterioreze sau să le descompună ori să sustragă componente ale acestora.
Art. IV. 27. - (1) Patronatul se obligă ca la angajare şi ulterior cel puţin o dată pe an să organizeze examinarea medicală gratuită a salariaţilor, în scopul de a constata dacă sunt apţi pentru desfăşurarea activităţii în posturile pe care ar urma să le ocupe sau pe care le ocupă, precum şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale.
(2) Salariaţii sunt obligaţi să se supună examenelor medicale în condiţiile organizării potrivit prevederilor alin. (1).
(3) În cazul când dispoziţii legale speciale sau ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate prevăd examinări medicale la termene mai scurte, determinate de condiţiile deosebite de la locurile de muncă, se vor aplica aceste prevederi.
(4) Refuzul salariatului de a se prezenta la examinarea medicală organizată potrivit alin. (1) şi (3) constituie abatere disciplinară.
Art. IV. 28. - La cererea uneia dintre părţi, medicii de medicina muncii şi inspectorii de protecţie a muncii vor fi consultaţi obligatoriu la reducerea duratei timpului de muncă şi acordarea de concedii suplimentare.
Art. IV. 29. - Părţile se obligă să asigure un regim de protecţie specială a muncii femeilor şi tinerilor în vârstă de până la 18 ani, cel puţin la nivelul drepturilor specifice reglementate de legislaţia muncii şi prevederile prezentului contract, pe care le socotesc ca fiind minimale.
Art. IV. 30. - (1) Patronatul se obligă să nu refuze angajarea sau, după caz, menţinerea în muncă a persoanelor cu handicap, în cazurile în care acestea sunt apte pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu aferente posturilor existente.
(2) Salariaţii reprezentaţi de sindicat vor sprijini angajarea şi menţinerea în muncă a persoanelor cu handicap, în condiţiile alineatului precedent.
Art. IV. 31. - În cazul recomandărilor medicale, patronul va asigura trecerea salariaţilor în alte locuri de muncă şi, după caz, recalificarea acestora în funcţie de posibilităţile fiecărei unităţi, care vor fi stabilite împreună cu sindicatele.
Art. IV. 32. - FSLCPR poate organiza şi desfăşura verificări privind respectarea normativelor, normelor şi prevederilor din contractele colective cu privire la protecţia şi securitatea muncii.
Art. IV. 33. - (1) În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, în fiecare unitate în care sunt încadraţi minimum 50 de salariaţi se va constitui un comitet de securitate şi sănătate în muncă (C.S.S.M.), care va avea atribuţiile prevăzute de Normele Generale de Protecţie a Muncii (N.G.P.M.). În cazul în care condiţiile de muncă sunt grele, nocive sau periculoase, la cererea Inspectoratului de Muncă, se poate înfiinţa un comitet de securitate şi sănătate în muncă, şi în unităţile cu mai puţin de 50 de salariaţi; dacă nu se impune constituirea comitetului, atribuţiile specifice acestuia vor fi îndeplinite de responsabilul cu protecţia muncii numit de angajator.
(2) C.S.S.M. va fi constituit paritar, cel puţin 4 persoane conform grilei prevăzute de art. 33 din N.G.P.M.
(3) Timpul de muncă afectat activităţii în C.S.S.M. se consideră timp de lucru efectiv prestat.
(4) Activitatea C.S.S.M. se va desfăşura în baza regulamentelor proprii.
Art. IV. 34. - Prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii vor fi stabilite acele activităţi care pot fi desfăşurate în cea mai mare parte a timpului la domiciliul salariatului, potrivit prevederilor legale.
CAPITOLUL V
Salarizarea şi alte drepturi salariale
Art. V. 1. - (1) Pentru munca prestată, fiecare salariat are dreptul la un venit salarial, în bani, în condiţiile convenite la încheierea contractului individual de muncă.
(2) Salariul (venitul salarial) cuprinde salariul de bază, indemnizaţii, sporuri, precum şi alte adaosuri.
(3) Salariul de bază pentru un program complet de 170 de ore, în medie, pe lună şi alte drepturi salariale se stabilesc prin negociere directă între angajator şi salariat în condiţiile stabilite de lege şi de contractul de muncă aplicabil, la nivelul unităţii.
(4) Negocierea venitului salarial se va face, în mod obligatoriu, pe baza gradului de îndeplinire, în anul precedent negocierii, a criteriilor de apreciere stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii.
(5) Criteriile de apreciere se stabilesc ţinând cont de gradul de calificare, de nivelul de pregătire profesională şi de experienţa acumulată şi dovedită de salariat, precum şi de complexitatea muncii, răspunderea şi gradul de solicitare pentru îndeplinirea atribuţiilor postului ocupat.
(6) Modificarea salariilor determinate prin negociere nu poate fi cerută de părţile din contractul colectiv de muncă mai înainte de împlinirea unui an de la data stabilirii lor.
(7) Veniturile salariale se acordă în raport cu rezultatele obţinute prin muncă, cu veniturile unităţii, în condiţiile prezentului contract.
(8) La nivel de unitate se poate conveni ca la negocierea venitului salarial individual să asiste reprezentantul împuternicit al sindicatului.
(9) În situaţia în care la negocierea venitului salarial individual apar divergenţe urmate de contestaţii, acestea vor fi analizate de către o comisie de analiză a contestaţiilor formată din reprezentanţii angajatorului şi ai sindicatului, analizându-se corecta aplicare a criteriilor de apreciere, respectarea celorlalte prevederi stabilite în capitolul V "Salarizarea" din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. Se va ţine seama şi de dreptul salariaţilor la plata egală pentru muncă egală.
Ca urmare a analizei efectuate, contestaţiile se consideră:
- fără obiect, când comisia de analiză a contestaţiilor convine că au fost aplicate corect criteriile de apreciere şi prevederile stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, situaţie în care contestaţiile se resping;
- îndreptăţite, când comisia de analiză a contestaţiilor convine că nu s-au aplicat corect criteriile de apreciere sau prevederile stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, situaţie în care angajatorul va revizui în mod corespunzător propunerea de venit salarial făcută salariatului în cauză, propunere de natură să conducă la rezolvarea divergenţei.
Salariul negociat nu poate fi mai mic, în valori reale, ţinând seama de valoarea inflaţiei, decât în situaţiile în care salariatul a fost sancţionat disciplinar pentru neîndeplinirea obligaţiilor sale.
- nerezolvate, dacă părţile comisiei de analiză a contestaţiilor nu ajung la o concluzie comună, situaţie în care contestaţiile urmează să fie rezolvate pe căile prevăzute de legislaţia în vigoare.
(10) Salariul de bază, brut, negociat constituie un bun câştigat, atâta timp cât salariatul este încadrat în aceeaşi funcţie sau într-o funcţie echivalentă.
(11) Declasarea salariatului din grupa valorică în care a fost încadrat pe baza criteriilor de apreciere nu poate fi făcută decât în situaţiile în care salariatul a fost sancţionat disciplinar pentru neîndeplinirea obligaţiilor sale.
(12) Conducerea unităţii va elabora, iar consiliul de administraţie va aviza proiectul de buget de venituri şi cheltuieli al unităţii, dimensionând fondul de salarii în concordanţă cu prevederile contractului colectiv de muncă.
(13) Creşterea procentuală a fondului de salarii, la acelaşi număr de salariaţi, va fi cel puţin egală cu nivelul inflaţiei prognozate.
(14) Conducerea va întreprinde toate acţiunile necesare pentru acoperirea capacităţii unităţii în vederea asigurării salariilor la nivelul negociat şi va informa periodic sindicatul reprezentativ asupra acestor acţiuni.
Art. V. 2. - (1) În contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se va stabili, prin negociere, valoarea salariului de referinţă pe unitate. Acest salariu va fi de cel puţin 4.050.000 ROL (405 RON).
(2) Salariile de bază minime pentru fiecare categorie de salariaţi se stabilesc pe baza coeficienţilor minimi de ierarhizare din Anexele nr. 4a şi 4b, aplicate salariului de bază minim negociat pe unitate, stabilit conform alin. (1).
(3) În funcţie de posibilităţile financiare ale unităţii se pot stabili salarii de bază minime mai mari decât cele rezultate prin aplicarea prevederilor de la alin. (2).
(4) Încadrarea salariaţilor într-o grupă valorică se face în conformitate cu criteriile de apreciere convenite la nivelul unităţii, ţinând cont de prevederile art. V.1., alin. (4) din prezentul contract.
(5) Încadrarea salariaţilor în prima grupă valorică a fiecărei categorii de salariaţi se poate face în următoarele cazuri:
a) salariaţi debutanţi în meserie sau funcţie;
b) salariaţi care n-au îndeplinit criteriile de apreciere convenite prin contractul de muncă la nivelul unităţii pentru grupa valorică II.
Art. V. 3. - (1) Sporurile minime pentru condiţiile deosebite de muncă, calculate la salariile de bază individuale, sunt următoarele:
a) spor pentru condiţii grele de muncă 10%
b) spor pentru condiţii periculoase 10%
c) spor pentru condiţii penibile 10%
(2) Sporul minim pentru condiţii nocive este acordat în cuantum de 17% la salariul de bază minim negociat pe unitate, determinat conform art. V.2. alin. (1).
(3) Se mai acordă sporuri pentru:
a1 - orele lucrate peste programul normal de lucru, ca muncă suplimentară compensată cu ore libere plătite - se acordă un spor de 100% din salariul de bază, până la 120 de ore/salariat/an*).
a2 - orele lucrate peste programul normal de lucru, în zilele de repaus săptămânal, ca muncă suplimentară compensată cu ore libere plătite şi acordate cumulativ după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăşi 15 zile calendaristice - se acordă un spor de 200% din salariul de bază până la 120 ore/salariat/an*.
_______________
*) pentru numărul de ore care depăşeşte limita de 120 de ore/salariat/an, până la 240 de ore/salariat/an, sporurile a1 şi a2 de mai sus se majorează cu 50%.
b - vechimea în muncă conform următoarelor procente:
7% - pentru vechime în muncă între 3- 5 ani,
10% - pentru vechime în muncă între 5-10 ani,
15% - pentru vechime în muncă între 10-15 ani,
20% - pentru vechime în muncă între 15-20 ani,
25% - pentru vechime în muncă peste 20 ani;
c - lucrul în timpul nopţii 25%;
d - spor de şantier 1% din salariul de bază minim negociat pe unitate, acordat pentru fiecare zi.
(4) Pentru alte condiţii de muncă neprevăzute în prezentul contract colectiv de muncă, sporurile vor fi negociate prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii.
Sporurile menţionate la alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) se acordă şi pentru locurile de muncă la care se constată numai depăşiri ale noxelor profesionale.
(5) Sporurile prevăzute mai sus pot fi incluse în salariile de bază, în condiţiile legii şi cu acordul părţilor semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivelul unităţii.
(6) Pentru salariaţii din compartimentele de cercetare-dezvoltare-proiectare din unităţile cu alt profil al activităţii de bază, indiferent de forma de organizare sau de provenienţa capitalului (privat, de stat etc.), se va acorda un spor de tehnicitate, stabilit de comun acord cu sindicatul afiliat la FSLCPR, dar nu mai puţin de 8%.
Art. V. 4. - (1) Adaosurile la salariul de bază sunt:
a - adaosuri la salariu reprezentând plusul de acord;
b - premiile acordate din fondul de premiere, calculate într-o proporţie de minimum 5% din fondul de salarizare realizat lunar şi cumulat, constituit numai în condiţiile în care realizarea şi depăşirea programului de activitate permite aceasta;
c - cota-parte din profit ce se repartizează salariaţilor este de 10% în cazul societăţilor comerciale;
d - cota-parte de 20% din partea de venituri a Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare cu care se depăşesc cheltuielile, după plata impozitului pe profit şi după acoperirea pierderilor contabile;
e - alte adaosuri convenite la nivelul unităţilor.
(2) Alte venituri:
- tichete de masă acordate conform prevederilor legale şi înţelegerii părţilor.
(3) Condiţiile de diferenţiere, diminuare sau anulare a participării la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere, precum şi perioada pentru care se acordă cota de profit salariaţilor, care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Art. V. 5. - (1) Formele de organizare a muncii şi de salarizare ce se pot aplica sunt următoarele:
a - în regie sau după timp;
b - acord;
c - pe bază de indicatori;
d - alte forme specifice unităţii.
(2) Organizarea muncii şi salarizarea în acord pot avea loc într-una din următoarele forme:
a - acord direct;
b - acord progresiv;
c - acord indirect.
(3) Acordul direct, progresiv sau indirect se poate aplica individual sau colectiv.
(4) Formele de organizare a muncii şi de salarizare, ce ar urma să se aplice fiecărei activităţi şi loc de muncă, se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Art. V. 6. - (1) Salariile vor fi acordate într-un procent egal cu procentul de realizare a programului de activitate al fiecărui compartiment şi, după caz, al unităţii. În toate cazurile care pot să apară pe durata aplicării prevederilor contractului colectiv de muncă la nivelul unităţii privind salarizarea şi ori de câte ori acordarea drepturilor salariale nu poate fi asigurată, se va conveni asupra modalităţilor concrete de acordare a acestora prin negociere între patroni şi sindicat.
(2) Anexele nr. 4a şi 4b cuprind coeficienţii care reflectă ierarhizarea salariilor minime pe categorii de salariaţi şi grupe valorice. Acordarea veniturilor salariale se va face în funcţie de veniturile realizate de unitate.
Modalităţile concrete de aplicare a acestei prevederi se vor stabili prin negocieri între părţile semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivelul unităţii.
(3) În cazul în care, în condiţiile realizării programului de activitate stabilit, cu toate măsurile luate, veniturile unităţii nu pot fi realizate în cuantumul necesar, salariile se acordă în acelaşi procent cu realizarea încasărilor, pentru toţi salariaţii, dar nu mai puţin decât salariul de bază minim prevăzut în Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional.
Cota-parte din veniturile salariale astfel neacordate se va plăti în perioada următoare, când veniturile permit aceasta, dar nu mai târziu de 3 luni.
Modul de aplicare a prevederilor de mai sus se va conveni la nivelul unităţii de comun acord cu sindicatul.
Art. V. 7. - (1) Patronii se obligă să asigure condiţiile şi obiectul muncii necesare realizării de către fiecare salariat a sarcinilor ce îi revin în cadrul programului de activitate stabilit şi corespunzător fişei postului.
(2) În situaţia în care patronii nu pot asigura pe durata zilei de lucru, parţial sau total, condiţiile necesare realizării sarcinilor de serviciu, aceştia sunt obligaţi să plătească salariaţilor salariul de bază pentru timpul cât lucrul a fost întrerupt.
(3) Drepturile salariale ale angajaţilor cu funcţii de conducere a compartimentelor şi a unităţii vor fi corelate cu realizarea programelor de activitate ale compartimentelor, respectiv cu programul unităţii, în conformitate cu prevederile legale.
Art. V. 8. - (1) În cazuri excepţionale, când din motive tehnice sau alte motive activitatea a fost întreruptă, salariaţii vor primi 75% din salariul de bază individual, dar nu mai puţin decât salariul de bază minim prevăzut în Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, cu condiţia ca încetarea lucrului să nu se fi produs din vina lor şi dacă în tot acest timp au rămas la dispoziţia unităţii; prin negocieri la nivelul unităţii se va stabili concret modul de realizare a prevederilor de a rămâne la dispoziţia unităţii - prezenţi în incinta unităţii, în aşteptarea reluării activităţii, sau rămânerea la domiciliu de unde să poate fi convocat de unitate.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) salariaţii beneficiază şi de celelalte drepturi prevăzute de lege în astfel de situaţii.
(3) În cazul în care din motive obiective este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activităţii, cu obligativitatea reluării ei, unitatea cu acordul sindicatului reprezentativ poate acorda concedii fără plată pentru maximum 15 zile într-un an, dar nu mai mult de 5 zile într-o lună.
Art. V. 9. - (1) Indexarea salariilor individuale se face în procent egal pentru toţi salariaţii unităţii, iar procentul de indexare a salariilor se stabileşte de comun acord cu sindicatul, având în vedere:
a) compensarea în proporţie de cel puţin 75% a creşterii de preţuri comunicate de Comisia Naţională de Statistică
b) atingerea sau, după caz, depăşirea câştigului salarial mediu pe economie comunicat de Comisia de Statistică.
(2) Ca urmare a indexării salariilor, patronii se obligă să recalculeze tarifele sau, respectiv cotele de manoperă pe unitate de produs sau valorice, corespunzător formelor de organizare a muncii şi de salarizare aplicate în unitate şi în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. V. 10. - (1) Plata salariilor se face periodic, sub formă de avans şi lichidare, la datele care se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii.
(2) Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar pe numele salariatului numai dacă această modalitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Art. V. 11. - (1) Toate drepturile băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror obligaţii băneşti ale unităţii.
(2) În caz de faliment sau lichidare juridică, salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi şi drepturile lor băneşti constituie creanţe privilegiate, urmând să fie plătite integral înainte de a-şi revendica cota-parte ceilalţi creditori.
(3) Venitul salarial nu poate fi urmărit sau reţinut decât în cazurile, condiţiile şi cuantumul prevăzute de lege.
(4) Reţinerea va fi adusă la cunoştinţa salariatului în termen de 3 zile de la primirea deciziei legale în baza căreia se va face reţinerea.
Art. V. 12. - În cazul decesului salariatului, drepturile salariale care i se cuvin până la data la care s-a produs decesul se plătesc în ordine soţului supravieţuitor, copiilor sau părinţilor lui, iar în lipsa acestora se plătesc celorlalţi moştenitori în condiţiile dreptului comun.
Art. V. 13. - Patronul nu va putea să restrângă în nici un fel libertatea salariaţilor de a dispune de veniturile salariale cuvenite, după cum doresc.
Art. V. 14. - Premiile se vor acorda trimestrial şi anual, precum şi lunar în cazuri deosebite de realizare de profit.
Art. V. 15. - Patronul este obligat să ţină evidenţe în care să se menţioneze activitatea desfăşurată în baza contractului individual de muncă şi drepturile de care salariaţii au beneficiat şi să le elibereze dovezi despre acestea.
Art. V. 16. - Pe lângă drepturile salariale, salariaţii unităţilor din cercetare-dezvoltare-proiectare mai pot beneficia, conform contractului de muncă la nivelul unităţii, de alte drepturi ce se acordă în natură - masă gratuită, transport la domiciliu, la locul de muncă şi înapoi şi altele asemenea, suportate integral sau parţial de unitate.
Art. V. 17. - În scopul promovării intereselor şi apărării drepturilor salariaţilor, confidenţialitatea salariilor nu poate fi opusă sindicatului reprezentativ, în strictă legătură cu interesele acestuia şi în relaţia lui directă cu patronul.
CAPITOLUL VI
Timpul de muncă, timpul de odihnă, concediile şi zilele de sărbătoare
Timpul de muncă
Art. VI. 1. - (1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână, cu excepţia salariaţilor tineri în vârstă de până la 18 ani, pentru care durata normală a timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi 30 de ore pe săptămână.
(2) Durata normală a timpului de muncă prevăzută la alin. (1) se realizează prin săptămâna de lucru de 5 zile.
(3) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta pentru o repartizare inegală a timpului de muncă cu respectarea duratei de 40 de ore pe săptămână, dar nu se va depăşi durata maximă legală a timpului de muncă de 48 de ore pe săptămână, incluzând şi orele suplimentare.
(4) Locurile de muncă la care se aplică formele specifice de organizare a programului de lucru prevăzute la alin. (3), precum şi modalităţile concrete de organizare şi evidenţă a muncii prestate, se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
(5) În cazul stabilirii pentru o anumită zi lucrătoare din săptămână a unei durate mai mici de 8 ore, durata timpului de muncă în celelalte zile poate fi mai mare, fără a depăşi 10 ore pe zi.
Art. VI. 2. - (1) Pentru unele activităţi, locuri de muncă sau categorii de personal prevăzute în prealabil în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, se pot stabili programe de muncă, cu o durată zilnică mai mică de 8 ore, corespunzătoare unor fracţiuni de normă. Drepturile salariaţilor care lucrează în astfel de situaţii se acordă proporţional cu timpul lucrat.
(2) Femeile care lucrează cu fracţiuni de normă de 6 sau 4 ore/zi beneficiază de vechime în muncă corespunzătoare unei norme întregi, pentru drepturile conferite prin prezentul contract colectiv de muncă pe timpul cât au în îngrijire copii în vârstă de până la 7 ani, precum şi salariaţii, bărbaţi sau femei, care dovedesc cu acte legale că au în îngrijire persoane cu gradul I de invaliditate.
(3) La cerere, salariaţii cu program de lucru parţial pot fi încadraţi în program normal dacă există posturi vacante, dacă întrunesc cerinţele ocupării acestor posturi şi dacă respectă toate condiţiile legii.
(4) Cu acordul sau la solicitarea unor salariaţi, angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, flexibile, dacă această posibilitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
(5) În cazul programelor individualizate de muncă durata zilnică a timpului de muncă cuprinde o perioadă fixă în care personalul se află simultan la locul de muncă şi o perioadă variabilă, mobilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnică.
Art. VI. 3. - (1) Salariaţii care îşi desfăşoară efectiv şi permanent activitatea în locuri de muncă cu condiţii deosebite, beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de muncă sub 8 ore pe zi, în condiţiile prevăzute de lege şi nu pot efectua ore suplimentare.
(2) Reducerea duratei timpului de muncă, la locurile de muncă cu condiţii deosebite, nu afectează salariul şi vechimea în muncă aferente duratei normale a timpului de muncă.
(3) Durata reducerii timpului normal de muncă şi categoriile de personal care beneficiază de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Art. VI. 4. - (1) Începerea şi terminarea programului zilnic de lucru se stabilesc prin Regulamentul de ordine interioară, întocmit de către conducerea unităţii, cu acordul reprezentanţilor sindicatului.
(2) În toate cazurile în care se dovedeşte că este posibil, cei care angajează şi reprezentanţii sindicatului vor purta negocieri pentru a fixa orare flexibile de lucru şi modalităţi de aplicare a acestora.
(3) Stabilirea orarelor flexibile de lucru nu poate conduce la sporirea sarcinilor de serviciu stabilite potrivit art. IV. (4) şi IV. (5), la deteriorarea condiţiilor de muncă ori la diminuarea veniturilor provenite din salarii.
Zilele de sărbătoare
Art. VI. 5. - (1) Sunt zile nelucrătoare zilele de repaus săptămânal, precum şi zilele de sărbători legale şi religioase după cum urmează:
- 1, 2 ianuarie,
- 1 şi 8 Martie pentru salariate,
- a doua şi a treia zi de Paşti,
- 1 Mai,
- 1 Decembrie,
- 25, 26, 27 decembrie,
- 2, respectiv 3 zile pentru cele două sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestor culte.
(2) În afara zilelor nelucrătoare prevăzute la alin. (1), se stabileşte ca zi nelucrătoare "Ziua Cercetătorului şi Proiectantului" din România, ziua de 19 noiembrie.
Muncă suplimentară
Art. VI. 6. - (1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal prevăzută la art. VI.1. alin. (1) este muncă suplimentară şi nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii, producerii ori înlăturării consecinţelor unui accident.
(2) La solicitarea angajatorului salariaţii pot efectua muncă suplimentară 240 de ore pe an de persoană. Ceea ce depăşeşte acest număr de ore necesită acordul sindicatului.
Art. VI. 7. - (1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite, în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia, cu salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
(2) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul de 30 de zile, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu de 100% din salariul de bază individual.
Munca de noapte
Art. VI. 8. - (1) Pentru salariaţii al căror program de lucru se desfăşoară în timpul nopţii, durata timpului de muncă este mai mică cu o oră decât durata timpului de muncă prestată în timpul zilei, fără diminuarea salariului de bază şi a vechimii în muncă, dacă se efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică salariaţilor care lucrează la locuri de muncă cu condiţii deosebite, unde durata timpului de muncă este mai mică de 8 ore.
(3) În unităţile cu locuri de muncă unde procesul muncii este neîntrerupt sau unde condiţiile muncii îl impun, programul de lucru din timpul nopţii poate avea o durată egală cu a celui din timpul zilei. Munca prestată în timpul nopţii în cadrul unui asemenea program se plăteşte cu un spor de 25% din salariul de bază, dacă se efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte.
(4) Se consideră muncă desfăşurată în timpul nopţii munca prestată în intervalul cuprins între orele 22,00-06,00 cu posibilitatea abaterii, în cazuri justificative, cu o oră în plus sau în minus faţă de aceste limite.
Timpul de odihnă, concediile
Art. VI. 9. - (1) În fiecare săptămână salariatul are dreptul, de regulă, la 2 zile libere consecutive.
(2) Zilele libere săptămânale se acordă, de regulă, sâmbăta şi duminica.
(3) În cazurile în care activitatea de la locul de muncă în zilele de sâmbătă şi duminică nu poate fi întreruptă, prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, se vor stabili condiţiile în care zilele de repaus să fie acordate şi în alte zile ale săptămânii. În situaţii de excepţie, zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăşi 15 zile calendaristice, doar cu acordul sindicatului; salariaţii cărora li se acordă zilele de repaus în aceste situaţii de excepţie au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite potrivit art. V.(3), alin. (3), lit. a2.
Art. VI. 10. - (1) Salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit de minimum 21 de zile lucrătoare.
(2) Programarea efectuării concediului de odihnă se stabileşte anual de conducerea unităţii împreună cu reprezentanţii sindicatului.
(3) Orice convenţie prin care se renunţă, total sau în parte, la dreptul concediului de odihnă este interzisă.
Art. VI. 11. - (1) Salariaţii încadraţi în gradul III de invaliditate, precum şi handicapaţii au dreptul la concedii de odihnă suplimentare prevăzute de lege, dar nu mai puţin de 6 zile pe an.
(2) Salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în condiţii de muncă periculoase, grele sau nocive, beneficiază de concedii de odihnă suplimentare de minimum 3 zile pe an. Prin contractele de muncă la nivel de unitate se pot negocia concedii de odihnă suplimentare mai mari.
Art. VI. 12. - (1) Salariaţii în vârstă de până la 18 ani au dreptul la un concediu de odihnă plătit de 24 de zile lucrătoare la care se adaugă, după caz, concediul suplimentar potrivit legii, în funcţie de condiţiile de muncă specifice.
(2) Personalul atestat din cercetarea ştiinţifică beneficiază de un concediu de odihnă plătit de minimum 24 de zile lucrătoare.
(3) Prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se vor stabili categoriile de personal cu studii superioare, altele decât cele prevăzute la alin. (2), care pot beneficia de concediu de odihnă plătit de minimum 24 de zile lucrătoare.
Art. VI. 13. - Durata concediului de odihnă plătit creşte peste durata minimă, prevăzută în prezentul contract colectiv de muncă, în funcţie de vechimea în muncă a salariaţilor, cu:
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. de zile de concediu Vechimea
suplimentar în muncă
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 zi lucrătoare 5-9 ani
2 zile lucrătoare 9-13 ani
3 zile lucrătoare 13-17 ani
4 zile lucrătoare 17-20 ani
6 zile lucrătoare peste 20 ani
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. VI. 14. - (1) Concediile de odihnă suplimentare acordate potrivit art. VI.11 se cumulează cu cele acordate potrivit art. VI.13 şi, după caz, cu cele prevăzute la art. VI.16 şi art. VI.25 alin. (2).
(2) Durata concediului de odihnă anual este proporţională cu durata activităţii prestate de salariat într-un an calendaristic.
Art. VI. 15. - (1) Concediul de odihnă se efectuează, de regulă, integral în fiecare an calendaristic. Prin excepţie efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege şi în următoarele cazuri:
a - salariatul este rechemat prin dispoziţie scrisă a conducerii unităţii, pentru executarea unor lucrări urgente;
b - salariatul nu a putut efectua concediul de odihnă programat sau reprogramat în ultimele 2 luni ale anului, întrucât în această perioadă a fost în concediu medical.
Angajatorul este obligat să acorde concediul neefectuat până la sfârşitul anului următor.
(2) Concediul se poate efectua şi fracţionat, la solicitarea salariatului, atunci când interesele serviciului o permit şi cu condiţia ca una din fracţiuni să nu fie mai mică de 15 zile lucrătoare.
Art. VI. 16. - Salariatul care din motive de serviciu efectuează concediul de odihnă în perioada lunilor februarie, martie sau noiembrie, beneficiază în plus la concediul de odihnă de 2 zile lucrătoare, dacă efectuarea concediului nu este fracţionată şi cuprinde cel puţin 18 zile lucrătoare din aceste luni.
Art. VI. 17. - În cazuri întemeiate, angajatorul, la cererea salariatului, poate să acorde anticipat programării o parte din concediul de odihnă anual.
Art. VI. 18. - (1) Dacă salariatul şi soţia sa lucrează în aceeaşi unitate ei au dreptul să beneficieze simultan de un concediu de odihnă plătit, de cel puţin 15 zile lucrătoare.
(2) Alte situaţii familiale vor fi luate în considerare, la fixarea datei pentru plecarea în concediu, în măsura posibilităţilor.
Art. VI. 19. - (1) Boala apărută în timpul concediului de odihnă şi dovedită cu certificat medical conduce la întreruperea concediului.
(2) Conducerea unităţii, de comun acord cu salariatul, va planifica perioada când vor fi efectuate zilele rămase din concediul de odihnă.
Art. VI. 20. - (1) Durata concediului de odihnă, stabilită în condiţiile legii şi ale contractelor colective de muncă la nivel de unităţi este corespunzătoare activităţii desfăşurate timp de un an.
(2) În aplicarea alin. (1) perioadele în care salariatul, pentru rezolvarea unor situaţii personale, a fost în concediu fără plată, nu se consideră perioadă (durată) de activitate.
Art. VI. 21. - (1) Pe durata concediului de odihnă salariaţii vor primi o indemnizaţie formată din salariul de bază la data plecării în concediu, proporţional cu numărul de zile de concediu, majorată cu procentul mediu al celorlalte venituri salariale realizate pe o perioadă de 3 luni lucrate înaintea plecării în concediu.
(2) Indemnizaţia de concediu nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă.
(3) Prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se va prevedea ca pe lângă indemnizaţia de concediu, în funcţie de posibilităţile financiare, să se plătească şi o primă de vacanţă. Se recomandă ca această primă să nu fie mai mică de 30% din salariul de bază, brut, mediu pe unitate.
(4) Indemnizaţia de concediu şi, după caz, prima de vacanţă se plătesc înainte de plecarea în concediu.
Art. VI. 22. - Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă doar în cazurile prevăzute de lege precum:
a) contractul de muncă al salariatului a încetat;
b) salariatul este chemat pentru îndeplinirea serviciului militar;
c) este prevăzut în mod expres într-o lege specială.
Art. VI. 23. - În caz de deces al salariatului compensaţia bănească pentru concediul de odihnă neefectuat se va plăti familiei sale.
Art. VI. 24. - (1) În afara concediului de odihnă salariaţii au dreptul la zile libere, plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite, stabilite conform Anexei nr. 6; plecarea din unitate se va face cu anunţarea prealabilă a conducerii unităţii.
(2) Prin contractele colective de muncă la nivel de unitate se pot stabili şi alte situaţii în care salariaţii beneficiază de zile libere plătite şi numărul acestora.
(3) Pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii au dreptul la concediu fără plată de până la 60 de zile calendaristice, cu aprobarea conducerii unităţii.
Art. VI. 25. - (1) În cazurile excepţionale când salariatul este rechemat din concediul de odihnă de către conducerea unităţii, în interesul serviciului, acesta are dreptul la rambursarea cheltuielilor familiale cauzate de această rechemare şi dovedite cu acte.
(2) În situaţiile de la alin. (1) salariatului i se va acorda compensarea timpului consumat cu transportul, dar nu mai puţin de o zi.
Art. VI. 26. - Concediul de odihnă poate fi reprogramat, la cererea salariatului, dacă interesele unităţii permit aceasta. Aprobarea reprogramării este de competenţa conducerii unităţii.
Art. VI. 27. - În cazul în care cel mult două zile lucrătoare sunt intercalate între zile nelucrătoare, se poate conveni la nivel de unitate ca aceste zile să fie libere, condiţionat de recuperarea acestora în zile nelucrătoare, într-un interval de 20 de zile în avans zilelor libere acordate. Timpul astfel lucrat nu se consideră ore lucrate suplimentar conform art. V.3, alin. (3), lit. a1.
Art. VI. 28. - Repausul pentru servirea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute. Repausul pentru servirea mesei, cu o durată de 15 minute, este considerat inclus în programul de lucru.
Art. VI. 29. - Salariaţii pot solicita, în mod justificat, decalarea programului de lucru. Administraţia analizează cererile şi le aprobă în funcţie de posibilităţi.
CAPITOLUL VII
Alte măsuri de protecţie a salariaţilor şi acordarea unor drepturi
Concedierea colectivă
Art. VII. 1. - (1) În cazurile în care unitatea este pusă în situaţia de a desfiinţa unele locuri de muncă ocupate de salariaţi, ca urmare a restrângerii sau a reorganizării de activitate sau a transformărilor tehnologice, angajatorului îi revine obligaţia de a notifica în scris sindicatului intenţia de concediere colectivă cu cel puţin 45 de zile calendaristice înainte de începerea termenului de preaviz, la unităţile cu un efectiv sub 100 de angajaţi, cu cel puţin 60 de zile la unităţile cu 101-300 de salariaţi şi cu cel puţin 90 de zile la unităţile cu peste 300 de salariaţi.
(2) Notificarea trebuie să cuprindă:
a - numărul total şi categoriile de salariaţi din unitate;
b - motivele tehnico-economice care determină concedierea; desfiinţarea locurilor de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă dintre cele prevăzute la alin. (1);
c - numărul şi categoriile de salariaţi care vor fi afectaţi de concediere;
d - criteriile avute în vedere potrivit contractului colectiv de muncă pentru stabilirea ordinii de prioritate a concedierii;
e - toate informaţiile relevante în legătură cu concedierea colectivă în vederea formulării de propuneri ale sindicatului pentru diminuarea numărului de salariaţi concediaţi sau chiar pentru evitarea concedierilor;
f - măsurile avute în vedere de angajator pentru limitarea numărului concedierilor, precum şi pentru atenuarea consecinţelor concedierii;
g - data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile.
(3) Angajatorul şi sindicatul vor identifica posibilităţile de modificare a programului de lucru, zilnic sau lunar, în vederea micşorării numărului salariaţilor care ar urma să fie concediaţi.
(4) Angajatorul va răspunde în scris şi motivat la propunerile sindicatului în termen de maximum 10 zile de la primirea acestuia.
Art. VII. 2. - (1) În situaţia în care desfacerea contractului individual de muncă nu poate fi evitată, ca urmare a concedierii colective, angajatorul are obligaţia de a comunica, în scris, salariatului decizia de concediere.
(2) Decizia de concediere trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
a - motivele şi prevederile legale pe care se întemeiază concedierea;
b - durata preavizului în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă aplicabile;
c - criteriile avute în vedere potrivit contractului colectiv de muncă pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere;
d - lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care salariatul poate să opteze pentru a ocupa un loc vacant compatibil cu pregătirea sa profesională sau, după caz, după capacitatea sa de muncă;
e - precizări privind căile şi termenul în care măsura de concediere poate fi contestată, precum şi instanţa judecătorească la care se poate face contestaţia.
Art. VII. 3. - (1) Criteriile avute în vedere pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere se aplică după reducerea posturilor vacante de natura celor propuse spre desfiinţare în proiectul de concediere colectivă.
(2) Măsurile de concediere vor afecta în ordine:
a - contractele individuale de muncă ale salariaţilor care cumulează două sau mai multe funcţii, precum şi ale celor care cumulează pensia cu salariul;
b - contractele individuale de muncă ale celor care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vârstă standard şi stagiul minim de cotizare pentru pensionare;
c - contractele individuale de muncă ale salariaţilor care nu au copii în întreţinere;
d - contractul individual de muncă al soţului care are venitul cel mai mic dacă măsura de desfacere a contractului de muncă ar putea afecta doi soţi care lucrează în aceeaşi unitate şi dacă prin aceasta nu se desface contractul de muncă al soţului care ocupă un post nevizat de reducere.
(3) Măsurile de concediere vor afecta numai în ultimul rând:
a - femeile care au în îngrijire copii;
b - bărbaţii văduvi sau divorţaţi care au în îngrijire copii;
c - întreţinători unici de familie;
d - bărbaţi sau femei care mai au cel mult cinci ani până la pensie.
(4) În situaţiile în care două sau mai multe persoane au aceeaşi situaţie privind competenţa profesională şi rezultatele în activitate, măsurile de disponibilizare vor fi luate după consultarea sindicatului reprezentativ.
(5) În cazul în care măsura desfacerii contractului individual de muncă ar afecta un salariat care a urmat o formă de calificare sau de perfecţionare a pregătirii profesionale şi a încheiat cu unitatea un act adiţional la CIM, prin care s-a obligat să presteze o activitate într-o anumită perioadă de timp, angajatorul nu îi va putea pretinde acestuia despăgubiri pentru perioada rămasă nelucrată până la împlinirea termenului.
Art. VII. 4. - (1) unitatea care îşi extinde sau reia activitatea într-o perioadă de 12 luni de la luarea măsurilor de desfacere a contractului individual de muncă pentru motivele prevăzute la art. VII.1 are obligaţia să încunoştinţeze în scris despre aceasta sindicatul şi să facă publică măsura, prin presă.
Unitatea este obligată să reangajeze salariaţii cărora li s-au desfăcut contractele individuale de muncă pentru motivele prevăzute la art. VII.1, care au pregătirea necesară pentru ocuparea posturilor vacante şi care s-au prezentat în termen de 15 zile de la data apariţiei anunţului.
(2) Salariatele care revin în unitate după concediul de maternitate sau salariaţii care revin în unitate după concediul medical cu o durată neîntreruptă de minimum 3 luni sau după un concediu legal pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani au dreptul la o perioadă de 3 luni pentru readaptarea în activitate, perioadă în care nu li se vor desface contractele individuale de muncă, din motive neimputabile acestor salariaţi.
Art. VII. 5. - Cu ocazia zilelor de naştere ale salariaţilor, precum şi cu alte ocazii festive, se pot acorda salariaţilor în cauză prime care să nu fie mai mici de 1/4 din salariul de bază brut, mediu pe unitate.
Art. VII. 6. - Salariaţii care se pensionează pentru limită de vârstă primesc o indemnizaţie egală cu cel puţin un salariu de bază avut în luna premergătoare pensionării şi de cel puţin 2 salarii de bază dacă vechimea în unitate este de minimum 15 ani.
Art. VII. 7. - (1) În afară de ajutoarele legale la care au dreptul, salariaţii vor beneficia şi de următoarele ajutoare, plătite de unitate:
a) cel puţin un salariu de bază mediu pe unitate, acordat mamei, pentru naşterea fiecărui copil; dacă mama este salariată, soţul acesteia, salariat al unităţii, beneficiază de plata ajutorului acordat în aceste condiţii;
b) cel puţin două salarii de bază, medii pe unitate, în cazul decesului salariatului, dacă decesul a intervenit ca urmare a unui accident de muncă sau legat de muncă sau boală profesională, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel puţin patru salarii medii pe unitate; diferenţa de 2 salarii se va plăti după stabilirea în condiţiile legii a cauzei decesului;
c) cel puţin un salariu de bază, mediu pe unitate, la decesul soţului, soţiei, părinţilor sau copiilor ori al fraţilor sau surorilor aflaţi în întreţinerea salariatului;
d) cel puţin un salariu de bază, mediu pe unitate, la căsătoria salariatului.
(2) Salariul de bază, mediu pe unitate este cel din luna evenimentului.
Art. VII. 8. - (1) Dacă salariatul se află în incapacitate temporară de muncă, survenită ca urmare a unui accident de muncă sau în legătură cu munca, ori a contractării unei boli profesionale, patronul va plăti acestuia, pe toată perioada incapacităţii, o compensaţie egală cu diferenţa dintre salariul de bază avut la data ivirii incapacităţii şi ajutorul primit.
(2) Acordarea compensaţiei prevăzute la alin. (1) nu înlătură şi nici nu înlocuieşte dreptul legal la despăgubiri al salariatului în cauză, în condiţiile prevăzute de lege.
Art. VII. 9. - Contravaloarea biletelor acordate salariaţilor trimişi în staţiuni pentru tratarea unor boli profesionale se suportă integral de unitatea în cauză, inclusiv costul transportului CFR clasa a II-a sau, acolo unde nu este posibil, pentru transportul auto în comun.
Art. VII. 10. - Repartizarea spaţiilor de locuit, indiferent de natura lor, cu excepţia locuinţelor de serviciu, către salariaţii unităţilor se va face de o comisie paritară, administraţie - sindicat, conform criteriilor ce vor fi stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Delegarea şi detaşarea
Art. VII. 11. - (1) Salariaţii unităţilor trimişi în delegaţie în condiţiile legii vor beneficia de următoarele drepturi:
a) decontarea pe bază de documente justificative şi conform prevederilor stabilite prin contractul colectiv de muncă, în condiţiile legii şi ale ordinului de deplasare, a cheltuielilor efective de transport (inclusiv a transportului interurban la obiectiv pe perioada delegaţiei);
b) decontarea pe bază de documente justificative şi conform prevederilor contractului colectiv de muncă a costului efectiv al cazării;
c) diurna de deplasare nediferenţiată pe categorii profesionale de 75% din salariul de bază, zilnic net, mediu pe unitate, dar nu mai puţin decât diurna salariaţilor care lucrează în instituţiile publice;
d) în cazul în care delegarea în interesul serviciului durează mai puţin de 24 de ore se aplică următoarele cote:
- de la 0 la 6 ore - nimic;
- de la 6 la 12 ore - 1/2 diurnă;
- peste 12 ore - diurna întreagă.
(2) Cu aprobarea conducerii unităţii, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, salariatul se va putea deplasa în delegaţie cu autovehiculul proprietate personală.
(3) Decontarea costului cazării, fără documente justificative, se face în cuantum de 50% din tariful practicat în unităţile hoteliere de două stele, pentru un loc în cameră cu baie şi televizor.
(4) Salariaţii aflaţi în delegaţie şi care desfăşoară activităţi în locuri de muncă cu condiţii nocive sau periculoase, pe o perioadă de cel puţin 5 zile consecutive, beneficiază de sporurile prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru aceste condiţii sau, în lipsa acestora, de cele practicate în unitatea în care s-au aflat în delegaţie. Acordarea acestor sporuri se va face pe bază de documente justificative.
(5) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile şi se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile.
Art. VII. 12. - (1) Detaşarea reprezintă schimbarea temporară a locului de muncă la un alt angajator pentru executarea de lucrări în interesul acestuia; cu consimţământul salariatului, în mod excepţional, se poate modifica şi felul muncii.
(2) Detaşarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an şi se poate prelungi în mod excepţional.
(3) Salariatul detaşat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la celelalte drepturi de delegare prevăzute la art. VII.11. În cazul în care detaşarea depăşeşte 30 de zile consecutive, în locul diurnei zilnice, salariatul are dreptul la plata unei indemnizaţii de detaşare egale cu 50% din salariul de bază zilnic. Această indemnizaţie se acordă proporţional cu numărul de zile ce depăşeşte durata neîntreruptă de 30 de zile.
Art. VII. 13. - (1) Toate drepturile cuvenite salariatului detaşat se acordă de către angajatorul la care s-a dispus detaşarea.
(2) Pe durata detaşării, salariatul detaşat beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie la angajatorul care a dispus detaşarea, fie la angajatorul la care este detaşat. Nici un drept pe care salariatul detaşat l-a avut la data detaşării nu poate fi anulat, chiar dacă la noul loc de muncă aceste drepturi nu se mai regăsesc.
Art. VII. 14. - (1) Prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii se pot stabili şi alte condiţii privind detaşarea salariaţilor în ţară şi străinătate.
(2) Pe toată durata detaşării, salariatului în cauză i se garantează păstrarea funcţiei, a salariului şi drepturile avute anterior, precum şi revenirea la locul său de muncă.
(3) Liderul sindicatului nu poate fi detaşat decât cu acordul său.
Art. VII. 15. - În cazul în care angajatorul la care s-a dispus detaşarea nu îşi îndeplineşte integral şi la timp toate obligaţiile faţă de salariatul detaşat, iar angajatorul care a dispus detaşarea nu îndeplineşte el aceste obligaţii, salariatul detaşat are dreptul de a reveni la locul său de muncă şi de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori pentru îndeplinirea silită a obligaţiilor neîndeplinite.
Alte drepturi ale salariaţilor
Art. VII. 16. - (1) În cazul în care salariata se află în concediu de maternitate legal, unitatea va compensa - pentru 56 de zile - diferenţa dintre salariul de bază individual şi indemnizaţia legală la care salariata are dreptul.
(2) Prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii se poate stabili o perioadă de compensare a diferenţei dintre salariul de bază individual şi indemnizaţia plătită în condiţiile legii, pentru îngrijirea copilului.
Art. VII. 17. - (1) În afara concediului legal plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la doi ani sau în cazul copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de trei ani, salariaţii pot beneficia de încă un an de concediu fără plată.
(2) Pe perioada în care salariata se află în concediul prevăzut la alin. (1), nu i se va putea desface contractul de muncă, iar în postul său nu va putea fi angajată altă persoană, decât cu contract de muncă pe durată determinată.
Art. VII. 18. - (1) În caz de deces al mamei, drepturile ce s-ar fi cuvenit acesteia pentru îngrijirea copilului până la 2 ani vor fi acordate tatălui, în mod corespunzător, dacă are copilul în îngrijire.
(2) În cazul decesului mamei, tatăl copilului, la cererea sa, va beneficia de:
a) compensaţie prevăzută la art. VII.16;
b) concediu fără plată neutilizat de mamă la data decesului, cu drepturile prevăzute la art. VII.17, alin. (2).
Art. VII. 19. - Salariaţii care renunţă la concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, sau în cazul copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de trei ani beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fără să le fie afectate salariul de bază şi vechimea în muncă. La cererea lor se poate acorda program decalat cu alte ore de începere a programului de lucru, dacă activitatea unităţii permite.
Art. VII. 20. - Prevederile art. VII.16 şi art. VII.17 sunt aplicabile numai la naşterea primului, celui de al doilea şi celui de al treilea copil.
Art. VII. 21. - (1) Salariatele gravide, începând cu luna a V-a de sarcină, precum şi cele care alăptează nu vor putea fi repartizate la muncă de noapte, nu vor fi chemate la ore suplimentare, nu vor fi trimise în delegaţie, nu vor lucra în locuri considerate cu condiţii deosebite şi nu vor putea fi detaşate decât cu acordul lor.
(2) Salariatele care au în îngrijire copii de până la 3 ani nu pot fi trimise în delegaţie în alte localităţi, decât cu acordul lor.
(3) În anumite situaţii, prevăzute în contractele colective de muncă la nivel de unitate, salariatele au dreptul la program redus de 6 sau 4 ore pe zi.
(4) La cererea lor şi cu aprobarea angajatorului, salariatele care au în îngrijire copii până la vârsta de 8 ani pot opta pentru program de lucru decalat.
(5) Salariatele care au în îngrijire copii de vârstă preşcolară şi care nu mai beneficiază de concediu medical plătit pentru îngrijirea copiilor bolnavi pot beneficia de maximum 6 zile libere pe an, plătite cu salariul de bază, pentru îngrijirea copiilor internaţi în spital.
(6) Zilele prevăzute la alin. (5) se acordă la cerere după prezentarea actului medical care face dovada internării mamei şi a copilului.
(7) Femeile care au în îngrijire copii cu vârsta până la 6 ani pot lucra cu 1/2 normă dacă nu beneficiază de creşă sau cămin, fără a le fi afectate drepturile ce decurg din calitatea de salariat. Timpul în care au fost încadrate în aceste condiţii se consideră la calculul vechimii în muncă timp lucrat cu normă întreagă.
Art. VII. 22. - (1) Tinerii salariaţi în vârstă de până la 18 ani vor fi scutiţi de serviciu în timpul nopţii.
(2) Salariaţii menţionaţi la alin. (1) nu vor lucra în locuri de muncă cu condiţii deosebite (grele, periculoase sau nocive).
Art. VII. 23. - (1) Salariaţii şi membrii familiilor lor pot beneficia prin sindicat de bilete de odihnă şi tratament în staţiunile balneo-climaterice şi turistice.
(2) Sindicatul din unitate se va ocupa de obţinerea şi repartizarea numărului corespunzător de bilete în baza necesarului de bilete întocmit de acesta.
Art. VII. 24. - (1) La nivelul unităţii se va constitui un fond social-cultural a cărui valoare se va stabili de către conducerea unităţii şi sindicat, potrivit prevederilor legale la 2% din fondul de salarii realizat anual, fond ce va fi utilizat în principal pentru:
a) întreţinerea de creşe şi grădiniţe pentru copiii salariaţilor, precum şi de cantine, bufete pentru salariaţi;
b) amenajarea şi întreţinerea de oficii şi grupuri sociale la locurile de muncă;
c) cheltuieli cu formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale, inclusiv în domeniul relaţiilor de muncă;
d) suportarea cheltuielilor pentru reducerea costului biletelor de tratament şi odihnă în staţiunile balneoclimaterice, în care este inclus şi transportul pe calea ferată (tren accelerat, clasa a II-a). În limita acestor fonduri, unitatea va suporta cota-parte din costul biletelor pentru salariaţi şi pentru membrii lor de familie în raport cu salariul de bază şi în funcţie de sezon, potrivit prevederilor din Anexa nr. 7, cu condiţia ca biletele să fie procurate cu acordul sindicatului afiliat la FSLCPR şi să prevadă efectuarea sejurului într-o unitate aparţinând sistemului sindical, ministerelor sau unităţilor în cauză. Se compensează contravaloarea a jumătate din costul călătoriei pe calea ferată sau, acolo unde aceasta nu este posibilă, contravaloarea a jumătate din costul călătoriei pentru transportul auto în comun.
(2) Utilizarea fondului social-cultural se face pe baza unei programări pe destinaţii întocmite de comun acord între conducerea unităţii şi sindicat.
(3) Eliberarea de către angajator a sumelor ce urmează a fi cheltuite se va face numai în baza documentelor avizate de către sindicatul afiliat la FSLCPR.
Art. VII. 25. - În funcţie de posibilităţi, unitatea poate contribui anual cu o sumă în vederea sărbătoririi Crăciunului şi a Zilei Copilului.
Art. VII. 26. - Sindicatele au dreptul să verifice modul de aplicare a prevederilor art. VII.1, art. VII.3, art. VII.4, de a acţiona pe orice cale legală sau convenţională pentru a asigura respectarea lor.
Art. VII. 27. - (1) În situaţia în care patronii încheie contracte cu partenerii străini, potrivit cărora salariaţii din unitatea de cercetare-dezvoltare-proiectare vor executa lucrări în străinătate, condiţiile de muncă, salarizarea şi celelalte drepturi şi obligaţii ale acestor salariaţi vor fi stabilite prin negocieri colective care se vor desfăşura în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea clauzelor cuprinse în contractul încheiat cu partenerul extern.
(2) Pentru buna desfăşurare a acestor negocieri, patronii vor pune la dispoziţia sindicatului elementele referitoare la condiţiile de muncă în care urmează să se execute lucrările contractate, inclusiv drepturile de care ar putea beneficia personalul respectiv.
(3) Patronii se angajează ca în contractele de asociere cu parteneri străini, pentru activităţi pe teritoriul României, să prevadă o clauză prin care partea externă trebuie să respecte drepturile prevăzute în contractele colective de muncă.
CAPITOLUL VIII
Formarea profesională, economică, socială şi sindicală
Art. VIII. 1. - (1) Prin termenul de formare profesională părţile înţeleg orice procedură prin care un salariat dobândeşte o calificare atestată printr-un certificat sau o diplomă eliberată în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Prin termenul de formare profesională continuă părţile înţeleg orice procedură prin care salariatul având deja o calificare ori o profesie îşi completează cunoştinţele profesionale fie prin aprofundarea studiilor într-un anumit domeniu al specialităţii de bază (inclusiv prin doctorat), fie prin deprinderea unor metode sau procedee noi adoptate în domeniul specialităţii lor.
Art. VIII. 2. - (1) Formarea profesională şi formarea profesională continuă cuprind şi teme din domeniul relaţiilor de muncă convenite între sindicate şi patroni.
(2) Părţile convin asupra necesităţii şi obligativităţii perfecţionării profesionale a tuturor categoriilor de salariaţi, inclusiv a liderilor sindicali scoşi din producţie, la expirarea mandatului.
(3) Părţile semnatare convin să utilizeze sistemul Standarde ocupaţionale bazate pe competenţă pentru evaluarea şi certificarea calificării salariaţilor.
Art. VIII. 3. - (1) La încheierea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate pentru partea privind formarea profesională se va ţine seama cel puţin de următoarele:
a) identificarea posturilor pentru care este necesară formarea profesională, căile de realizare; programul anual al activităţii de formare şi modul de control al aplicării acestuia se vor face de comun acord între sindicat şi patron;
b) cheltuielile pentru activitatea de formare profesională a salariaţilor vor fi suportate de unităţi;
c) sindicatul afiliat la FSLCPR va participa, prin împuterniciţii săi, la orice formă de examinare organizată în vederea absolvirii unui curs de formare profesională în cadrul unităţii;
d) în cazul în care unitatea urmează să îşi schimbe parţial sau total profilul de activitate, patronul va informa şi se va consulta cu sindicatul afiliat la FSLCPR, cu cel puţin două luni înainte de aplicarea măsurii şi va oferi salariaţilor proprii posibilitatea de a se califica sau recalifica înainte de a apela la angajări de forţă de muncă din afară.
(2) În cazul în care un salariat identifică un curs de formare profesională organizat de un terţ, pe care ar dori să-l urmeze, patronii vor analiza cererea împreună cu sindicatul afiliat la FSLCPR, rămânând la aprecierea patronului dacă şi în ce condiţii unitatea va suporta contravaloarea cursului.
(3) Salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formarea profesională cu sau fără plată.
(4) Durata concediului pentru formarea profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce priveşte drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul.
(5) În cazul în care, în cursul unui an calendaristic, pentru salariaţii în vârstă de până la 25 de ani şi respectiv în cursul a 2 ani calendaristici consecutivi pentru salariaţii de peste 25 de ani, nu a fost asigurată participarea la o formare profesională pe cheltuiala angajatorului, salariatul în cauză are dreptul la un concediu de formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare.
Art. VIII. 4. - (1) Pentru formarea profesională în domeniul relaţiilor de muncă şi acţiuni sindicale, ca urmare a prevederilor din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2005-2006, în contractele colective de muncă la nivelul unităţilor vor fi prevăzute condiţiile şi numărul participanţilor la cursurile de formare profesională. Angajatorii vor permite salariaţilor să urmeze cursurile de pregătire prevăzute mai sus pe durata de maximum 15 zile lucrătoare.
(2) Numărul de salariaţi, membri ai sindicatului afiliat la FSLCPR, care participă la cursurile prevăzute la alineatul 1 sunt funcţie de numărul de salariaţi din unitate:
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Număr salariaţi din unitate Număr salariaţi participanţi la cursul de formare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
< 50 1-3
51-100 2-4
101-200 3-6
201-500 4-7
> 500 5-8
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. VIII. 5. - Părţile semnatare convin că unitatea, pentru salariaţii proprii, poate suporta cel puţin 50% din cheltuielile generate de obţinerea titlului de doctor.
CAPITOLUL IX
Drepturile sindicatului ca organizaţie şi ca reprezentant
al salariaţilor
Art. IX. 1. - (1) Părţile contractante recunosc, pentru fiecare dintre ele şi pentru salariaţi în general, libertatea de opinie.
(2) Patronii vor adopta o poziţie neutră şi imparţială faţă de organizaţiile sindicale şi de reprezentanţii acestora din unitate.
Art. IX. 2. - (1) În execuţia contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, sindicatul este organul reprezentantiv oficial al salariaţilor în faţa patronilor.
(2) Regulamentul de ordine interioară se întocmeşte de către angajator împreună cu sindicatul reprezentativ conform legii şi va cuprinde cel puţin următoarele categorii de dispoziţii:
a) reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul unităţii;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii;
c) drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor;
d) procedura de soluţionare a cererilor sau reclamaţiilor individuale ale salariaţilor;
e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;
f) abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinară;
h) modalităţile de aplicare a unor dispoziţii legale sau contractuale specifice.
Art. IX. 3. - (1) În vederea exercitării dreptului sindical, unităţile în care sunt constituite sindicate reprezentative sunt obligate să pună cu titlu gratuit la dispoziţia acestor sindicate spaţiile corespunzătoare funcţionării acestora şi să asigure dotările necesare (mobilier, fax, post telefonic etc.), precum şi acces la sălile de întrunire.
(2) Prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se vor stabili condiţiile de acces la utilizarea bazei materiale de care dispune unitatea: mijloace de comunicare (telefon cu legătură exterioară directă, telex, telefax şi staţie de amplificare), mijloace de multiplicare (xerox, tipografie, maşini de scris etc.) şi mijloace de transport.
Patronul poate permite funcţionarea secretariatelor teritoriale ale FSLCPR în spaţiile atribuite sindicatului din unitate, afiliate la FSLCPR şi la cererea acesteia, permiţându-se, de asemenea, accesul secretarului executiv teritorial la mijloacele de comunicare şi de multiplicare de care dispune sindicatul.
(3) Baza materială cu destinaţie cultural-sportivă, proprietatea unităţii ori proprietatea sindicatului din unitatea respectivă, va putea fi folosită, fără plată, pentru acţiuni organizate de sindicat sau patron în condiţiile ce se vor stabili între conducerea unităţii şi sindicat.
Art. IX. 4. - (1) Consiliile de administraţie ale unităţilor au obligaţia de a invita reprezentanţii sindicatelor să participe la şedinţele lor. Participarea se face cu statut de observator cu drept de opinie şi fără drept de vot.
(2) Încunoştinţarea reprezentanţilor sindicali se va face cu cel puţin 72 de ore înainte de şedinţă. Reprezentanţilor sindicali li se va comunica ordinea de zi şi li se va asigura accesul la documentele privind problemele profesionale, economice şi sociale puse în discuţie.
(3) Pentru fundamentarea acţiunilor sale legitime, inclusiv negocierea contractelor colective de muncă sau, după caz, încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, angajatorii vor pune la dispoziţia sindicatului reprezentativ toate informaţiile şi documentele necesare. Reprezentanţii sindicatului au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor ce le-au fost transmise şi au caracter confidenţial.
(4) Hotărârile consiliului de administraţie sau ale altor organe de conducere privitoare la problemele de interes profesional, economic, social etc. vor fi comunicate în scris sindicatului reprezentantiv, în termen de 48 de ore de la data desfăşurării şedinţei.
(5) Angajatorul va consulta liderul sindicatului şi, după caz, conducerea colectivă a acestuia asupra problemelor care au legătură cu veniturile salariale, stabilitatea locului de muncă, precum şi asupra altor probleme de executare a contractului colectiv de muncă.
(6) FSLCPR, la cererea sindicatului afiliat, poate delega reprezentanţi care să trateze cu conducerea administrativă a unităţii să îl asiste sau să îi reprezinte interesele în toate situaţiile privind relaţiile de muncă, inclusiv la negocierea contractului colectiv de muncă.
Art. IX. 5. - (1) Este interzis conducerilor unităţilor să desfacă, din iniţiativa lor, contractele individuale de muncă ale salariaţilor pentru motive care privesc activitatea sindicală.
(2) Reprezentanţilor aleşi în organul de conducere a sindicatului din unitate sau al FSLCPR şi al Confederaţiei la care FSLCPR este afiliată, precum şi persoanelor care au deţinut o astfel de funcţie, în termen de doi ani de la încetarea mandatului, patronii nu le pot modifica sau desface contractul de muncă pentru motive neimputabile acestor reprezentanţi.
(3) Pe perioada în care persoana din organul de conducere este salarizată de Sindicat, de Federaţie sau de Confederaţie, aceasta îşi păstrează funcţia şi locul de muncă avut anterior, vechimea în muncă, precum şi un salariu care nu poate fi mai mic decât cel ce putea fi obţinut în condiţii de continuitate la acest loc de muncă, pe postul acestei persoane putând fi încadrată o altă persoană numai cu contract pe durată determinată.
Art. IX. 6. - (1) Liderul sindicatului afiliat la FSLCPR şi membrii în organele de conducere centrale şi teritoriale ale FSLCPR şi ale Confederaţiei care lucrează nemijlocit în unitate, în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului normal lunar de lucru cu 40 de ore pentru activităţi sindicale, aferente fiecărei funcţii, fără reducerea venitului salarial.
(2) Pentru ceilalţi membri aleşi în conducerea sindicatului afiliat la FSLCPR, prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, vor fi stabilite numărul beneficiarilor reducerii timpului lunar de lucru, durata reducerii pentru fiecare în parte, precum şi modalităţile de acordare, inclusiv prin cumulare.
(3) Liderii sindicatelor din unităţi şi liderii aleşi la nivel de Federaţie şi/sau Confederaţie sindicală vor beneficia de un concediu de odihnă suplimentar de 3 zile lucrătoare peste cele cuvenite, pentru anul calendaristic în care îndeplinesc aceste funcţii, dar nu mai puţin de 27 de zile lucrătoare în total.
Art. IX. 7. - (1) Contractele colective de muncă la nivel de unitate, părţile vor conveni printr-o clauză expresă plata unei contribuţii anuale a unităţii către FSLCPR pentru realizarea unor activităţi specifice în interesul unităţile de cercetare-dezvoltare-proiectare.
(2) Contribuţia anuală se stabileşte în funcţie de numărul mediu de salariaţi ai unităţii din anul precedent negocierii contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii şi este egală cu:
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numărul salariaţilor din unitate Contribuţia anuală a unităţii
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Până la 50 salariaţi 3 salarii de bază minime, brute, pe ţară
între 51 şi 100 salariaţi 4 salarii de bază minime, brute, pe ţară
între 101 şi 200 salariaţi 5 salarii de bază minime, brute, pe ţară
între 201 şi 300 salariaţi 6 salarii de bază minime, brute, pe ţară
între 301 şi 400 salariaţi 7 salarii de bază minime, brute, pe ţară
peste 400 salariaţi 8 salarii de bază minime, brute, pe ţară
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(3) Salariul de bază minim brut pe ţară folosit pentru calculul contribuţiei pentru anul 2005 este de 3.100.000 lei.
(4) Contribuţia patronală se virează de către fiecare unitate în contul FSLCPR nr. R002 CEC EB 50331 ROL 0648695 Agenţia Cotroceni Bucureşti, în termen de 15 zile de la încheierea contractului colectiv la nivel de unitate.
(5) Pentru unităţile care la data înregistrării prezentului contract colectiv au încheiat deja contractele colective la nivel de unităţi sau, după caz, actele adiţionale pentru anul 2005 la aceste contracte, contribuţia va fi plătită până la 1 iunie 2005.
(6) Patronatul Român din Cercetare-Proiectare va urmări îndeplinirea la nivelul unităţilor a obligaţiilor prevăzute în prezentul articol cu privire la contribuţia patronală.
Art. IX. 8. - Sindicatul poate face propuneri administraţiei de îmbunătăţire a activităţii la nivelul locului de muncă şi la nivelul unităţii.
Art. IX. 9. - Adunările generale ale sindicatului la nivel de unitate şi adunările la nivel de grupă sindicală sau activităţile legate de sondaje de opinie de interes sindical se pot efectua în timpul programului de lucru cu acordul conducerii unităţii.
Art. IX. 10. - La şedinţele consiliului de administraţie şi ale comitetului de direcţie se vor discuta şi problemele ridicate de sindicat. La aceste şedinţe va fi invitat şi reprezentantul desemnat al sindicatului, data, ora şi locul şedinţelor, precum şi materialele de lucru urmând a fi comunicate în timp util.
Art. IX. 11. - (1) Conducerea unităţii va asigura informarea, cel puţin trimestrială, a conducerii sindicatului asupra situaţiei economico-financiare a unităţii şi perspectivele acesteia.
(2) Toate acţiunile care implică disponibilizarea de personal, stabilirea coeficientului de indexare sau constituirea fondului de premiere vor fi argumentate cu datele economico-financiare necesare.
Art. IX. 12. - Materialele cu caracter sindical se afişează pe panouri special amenajate de către administraţie; aceste panouri vor fi amplasate în locuri vizibile stabilite de comun acord între conducerea unităţii şi sindicat.
Art. IX. 13. - (1) FSLCPR va asigura pregătirea membrilor săi pentru activităţi sindicale şi relaţii de muncă pe durate de până la 15 zile pe an.
(2) În condiţiile stabilite la nivel de unitate între conducere şi sindicat şi în măsura în care activitatea unităţii nu este afectată, patronii vor permite membrilor de sindicat să urmeze cursurile de pregătire prevăzute la alin. (1).
Art. IX. 14. - Patronul, cu acordul sindicatului din unitate şi cu persoanele care au sarcini de serviciu privind plata salariilor vor stabili condiţiile în care acestea din urmă vor încasa cotizaţia de sindicat şi o vor vira în contul sindicatului, pe baza listelor lunare şi a cuantumului cotizaţiei, prezentate de sindicat.
Art. IX. 15. - Patronul nu va angaja salariaţi permanenţi, temporari sau cu program parţial, în perioada declanşării sau desfăşurării conflictelor colective de muncă, pe locurile de muncă ale salariaţilor aflaţi în conflict.
Art. IX. 16. - Patronii recunosc dreptul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale de a verifica la locul de muncă modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor prevăzute în contractul colectiv de muncă.
Art. IX. 17. - Patronii se angajează ca în contractele de societate ale unităţilor cu participare străină, pentru activităţi pe teritoriul României, să prevadă o clauză prin care partea străină se obligă să respecte drepturile prevăzute în legislaţia muncii în vigoare în România, în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, precum şi în Convenţiile OIM ratificate de România.
Art. IX. 18. - Patronii şi sindicatele îşi vor comunica reciproc şi în timp util hotărârile lor privind toate problemele importante din domeniul relaţiilor de muncă.
Art. IX. 19. - (1) Organizaţiile sindicale recunosc dreptul patronilor de a stabili, în condiţiile legii, răspunderea disciplinară sau patrimonială a salariaţilor care se fac vinovaţi de încălcarea normelor de disciplină a muncii sau aduc prejudicii unităţii.
(2) Organizaţiile sindicale recunosc dreptul patronilor de a stabili disciplina tehnologică, precum şi normele de disciplină a muncii, acestea din urmă cu consultarea sindicatului.
(3) Patronii şi sindicatele se recunosc reciproc ca parteneri sociali permanenţi. Părţile convin să facă eforturi în vederea promovării unui climat normal de muncă în unităţi, cu respectarea prevederilor legislaţiei muncii, a contractelor colective de muncă încheiate la toate nivelurile, a regulamentelor de ordine interioară, precum şi a drepturilor şi intereselor ambilor parteneri.
Art. IX. 20. - (1) Pentru soluţionarea pe cale amiabilă a situaţiilor litigioase, colective şi individuale, ce privesc salariaţii la care face referire art. II.16 alin. (1), survenite în executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului colectiv de muncă la nivelul unităţii, se constituie la nivelul acesteia o comisie paritară.
(2) Comisia paritară va fi formată dintr-un număr egal de membri reprezentanţi ai patronilor şi ai sindicatului afiliat la FSLCPR.
(3) Organizarea şi modul de funcţionare a comisiei paritare la nivelul unităţii vor fi stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivelul acesteia, pe baza regulamentului-cadru prezentat în Anexa nr. 2.
(4) În situaţiile în care apar divergenţe în legătură cu executarea prevederilor contractelor colective de muncă la nivel de unitate, patronii din aceste unităţi şi sindicatele afiliate la FSLCPR vor încerca soluţionarea acestora mai întâi în comisiile paritare la nivel de unitate, iar pentru problemele rămase în divergenţă se vor putea adresa comisiei paritare la nivelul ramurii de cercetare-dezvoltare-proiectare.
Art. IX. 21. - (1) Cu privire la medierea conflictelor de muncă prevăzute de Legea nr. 168/1999, dacă părţile convin printr-un proces-verbal semnat să înceapă medierea, în termen de 48 de ore, fiecare parte va propune o listă de candidaţi din lista de mediatori numiţi de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, la nivelul Municipiului Bucureşti sau al judeţului unde are sediul unitatea în care s-a declanşat conflictul de interese sau de drepturi.
(2) În situaţia în care, după prima întâlnire, părţile nu vor reuşi să stabilească de comun acord un mediator, procedura de mediere încetează, trecându-se la următoarea etapă prevăzută de lege.
(3) În cazul în care s-a numit de comun acord un mediator, etapele medierii vor fi următoarele:
a) părţile implicate sunt obligate ca în termen de 48 de ore de la numirea mediatorului să pună la dispoziţia acestuia datele necesare; dacă mediatorul are nelămuriri, acesta poate cere părţilor în maximum 72 de ore de la primirea actelor relaţii scrise cu privire la revendicările formulate, la actele depuse sau întocmite în timpul concilierii, precum şi la rezultatele acesteia;
b) în maximum 8 zile de la numire, mediatorul este obligat să convoace ambele părţi implicate; părţile implicate vor avea un număr egal de reprezentanţi la mediere, de regulă acelaşi număr ca şi la conciliere şi aceleaşi persoane, dacă este posibil;
c) la fiecare întrunire se va încheia un proces-verbal care va fi semnat de mediator şi de părţile aflate în conflict;
d) medierea nu poate dura mai mult de 30 de zile de la data la care mediatorul a fost numit şi a acceptat medierea; în caz contrar, medierea încetează şi se trece la următoarea etapă de soluţionare a conflictului.
CAPITOLUL X
Obligaţiile salariaţilor şi ale angajatorilor
Art. X. 1. - Obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc în condiţiile legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă.
Art. X. 2. - Salariatul are în principal următoarele obligaţii:
a) îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin conform fişei postului sau, după caz, realizarea normei de muncă;
b) respectarea disciplinei muncii;
c) respectarea prevederilor cuprinse în regulamentul de ordine interioară (ROI), în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă;
d) respectarea măsurilor de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
e) respectarea secretului de serviciu.
Art. X. 3. - Angajatorului îi revin în principal, următoarele obligaţii:
a) să stabilească atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii;
b) să asigure întreprinderea de acţiuni necesare pentru acoperirea capacităţii de cercetare/proiectare/producţie a unităţii în vederea acordării salariilor la nivelul negociat prin contractul colectiv de muncă aplicabil şi prin contractele individuale de muncă ale salariaţilor;
c) să respecte prevederile cuprinse în regulamentul intern şi în contractul colectiv de muncă aplicabil;
d) să acorde toate drepturile ce decurg din lege;
e) să comunice periodic sindicatului reprezentativ situaţia economică şi financiară a unităţii;
f) să se consulte cu sindicatul reprezentativ în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze drepturile şi interesele acestuia;
g) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina unităţii, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi.
Art. X. 4. - (1) Constituie concurenţă neloială:
a) orice act sau fapt care, potrivit Legii nr. 11 din 29.01.1991, este contrar bunei-credinţe şi uzanţelor cinstite;
b) dobândirea calităţii de patron, membru fondator, acţionar, asociat sau colaborator al unei firme concurente;
c) depunerea unei activităţi, indiferent de natura şi modul de derulare a acesteia, în cadrul unei firme concurente;
d) oferirea serviciilor de cercetare şi/sau proiectare către o firmă concurentă;
e) acceptarea unei oferte, făcută de o firmă concurentă, pentru prestarea de servicii de cercetare şi/sau proiectare;
f) deturnarea clientelei unităţii de cercetare-dezvoltare-proiectare către o altă firmă concurentă, prin folosirea legăturilor şi relaţiilor stabilite cu această clientelă, în cadrul funcţiei deţinute la unitatea de cercetare-dezvoltare-proiectare în prezent sau anterior;
g) utilizarea informaţiilor, materialelor, bazei tehnico-materiale, serviciilor şi timpului de lucru ale unităţii în interese personale sau străine unităţii;
h) comunicarea sau divulgarea, pe orice cale, către o firmă concurentă, a informaţiilor, datelor sau elementelor privind activitatea unităţii;
i) întrebuinţarea denumirii unităţii sau emblemei acesteia, pentru prezentarea unor lucrări personale de calitate îndoielnică, cu scopul de anti-reclamă şi de inducere în eroare a clientelei;
j) elaborarea cu bună ştiinţă, în cadrul unităţii, a unor lucrări de aşa manieră încât prin conţinutul lor să favorizeze o firmă concurentă.
(2) Modul de extindere a aplicării prevederilor alin. (1) lit. b) la alte persoane decât salariaţii unităţii şi definirea noţiunii de firmă concurentă se vor stabili la nivelul unităţii în conformitate cu prevederile legale.
CAPITOLUL XI
Dispoziţii finale
Art. XI. 1. - (1) Pe baza prevederilor prezentului contract colectiv de muncă la nivel de ramură se vor încheia contracte colective de muncă la nivel de unitate numai cu organizaţiile nominalizate conform art. II.4 alin. (1) şi Anexei nr. 13. Această nominalizare este valabilă pentru o perioadă de 12 luni de la data înştiinţării.
(2) Prevederile prezentului contract colectiv de muncă la nivel de ramură sunt considerate minime, de la nivelul cărora începe negocierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate.
(3) După încheierea contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, contractele colective de muncă la nivel de unitate se vor pune de acord cu acesta.
(4) Negocierile contractului colectiv de muncă la nivel de unitate se vor desfăşura pe baza unui protocol de procedură acceptat în prealabil de ambele părţi.
Şedinţele de negociere pot avea loc dacă se asigură prezenţa convenită a unui număr minim de membri de fiecare parte.
În cadrul negocierilor fiecare dintre părţi va exprima câte un punct de vedere unic.
Art. XI. 2. - În contractele individuale de muncă nu pot fi prevăzute clauze contrare contractelor colective de muncă la nivel naţional, de ramură şi unităţi sau care să stabilească drepturi sub limita considerată minimă în condiţiile prevăzute la art. XI.1.
Art. XI. 3. - Prevederile contractelor individuale de muncă existente la data intrării în vigoare a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate vor fi puse de acord cu prevederile acestuia din urmă.
Art. XI. 4. - (1) Patronul şi sindicatul se vor informa reciproc, în situaţia în care deţin informaţii în legătură cu modificările ce urmează să se producă în forma de proprietate a unităţii şi consecinţele previzibile asupra salariaţilor, precum şi măsurile ce se au în vedere pentru limitarea efectelor disponibilizărilor de personal determinate de aceste modificări.
(2) Ambele părţi vor susţine participarea asociaţiilor de salariaţi la privatizarea unităţilor în condiţiile dreptului de preferinţă prevăzut de lege.
(3) În toate situaţiile de reorganizare sau, după caz, de privatizare a unităţilor, drepturile şi obligaţiile prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă se transmit noilor subiecte de drept rezultate din aceste operaţiuni juridice.
Art. XI. 5. - Neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract sau pe care acesta le implică atrage răspunderea celor care se fac vinovaţi de aceasta, conform prevederilor legale în vigoare.
Art. XI. 6. - (1) În aplicarea prevederilor art. 11, alin. (3) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă şi ale art. 97, din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2005-2006, unităţile vor prevedea în bugetele de venituri şi cheltuieli sumele necesare contribuţiilor pentru constituirea fondurilor destinate activităţilor în domeniul pregătirii, negocierii şi aplicării contractelor colective de muncă la toate nivelurile.
(2) Sumele prevăzute conform alin. (1) se vor calcula luând ca bază suma de 6.000 lei/salariat/an, reportat la numărul mediu de salariaţi din anul precedent.
(3) Sumele constituite conform alin. (1), (2) şi (5) din prezentul articol se vor distribui astfel:
a) 1/3 din suma totală se reţine ca fond destinat negocierii contractului colectiv de muncă la nivelul unităţii;
b) 1/3 din suma totală se virează de către contribuabili la PRCP;
c) 1/3 din suma totală se virează de unitate în contul colector "Fondul de negociere a Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional" deschis la banca ABN/AMRO BANK ROMANIA - S.A. cu nr. RO61ABNA4100264100090820 pentru negocierile colective la nivel naţional, care va fi destinat astfel:
• 50% pentru confederaţia la care FSLCPR este afiliată, semnatară a Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional
• 50% pentru Confederaţia Naţională a Patronatului Român (CNPR), reprezentativă la nivel naţional, semnatară a Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional;
d) fondul destinat părţilor semnatare conf. lit. c) va fi repartizat fiecărei confederaţii reprezentative la nivel naţional, semnatară a Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional, în raport cu volumul implicării în negocierile colective, cu numărul de salariaţi pe ramură, negociate în cadrul fiecăreia, aşa cum va fi stabilit de către fiecare parte, pe bază de protocol;
e) mecanismele de distribuţie a fondurilor de către bancă vor fi stabilite de comisia paritară;
f) fondurile destinate negocierilor colective se vor constitui şi vira în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentului contract colectiv de muncă.
(4) unităţile economice care negociază şi semnează contracte colective de muncă, dar nu sunt afiliate unor structuri patronale reprezentative de ramură vor constitui fondurile destinate negocierilor colective conform prevederilor de la alin. (1), (2) şi (3) şi le vor vira către federaţia patronală semnatară a contractului colectiv de muncă pe ramură (PRCP), care a stat la baza negocierii propriului contract colectiv de muncă, şi către contul naţional, conform alin. (3), lit. c).
(5) Fondurile destinate negocierilor colective la unităţile bugetare se vor constitui la nivelul fiecărei unităţi care încheie contract colectiv de muncă, cu respectarea prevederilor alin. (3).
(6) Fondurile destinate negocierilor colective vor fi colectate într-un cont distinct. PRCP şi FSLCPR vor urmări şi sprijini constituirea, defalcarea şi virarea pe destinaţii a fondurilor destinate negocierii contractelor colective de muncă.
(7) PRCP şi FSLCPR vor gestiona şi utiliza fondurile destinate negocierilor colective constituite în baza prevederilor art. 97 din CCMUNN 2005/2006, în conformitate cu prevederile legale, pe baza unor programe de acţiune aprobate de organele proprii de conducere şi pe răspunderea fiecăruia.
(8) În aplicarea prevederilor acestui articol, în contabilitatea agenţilor economici vor fi aplicate prevederile metodologice aplicabile operaţiunilor contabile comunicate de Ministerul Finanţelor, conform Anexei nr. 5 din CCMUNN 2005/2006.
(9) Contractele colective de muncă, la toate nivelurile, vor cuprinde prevederile acestui articol.
Art. XI. 7. - Prezentul contract colectiv la nivel de ramură îşi produce efectele începând cu data înregistrării lui de către una din părţi în condiţiile prevăzute la art. 25, alin. (3) din Legea nr. 130/1996.
Art. XI. 8. - Anexele la prezentul contract colectiv de muncă la nivel de ramură fac parte integrantă din acesta.
REPREZENTANŢII PATRONILOR REPREZENTANŢII SALARIAŢILOR
Dl. Ion Stănciulescu Dl. Radu Minea
Dna Emilia Visileanu Dl. Gheorghe Constantin
Dl. Ion Pirna Dna Mihaela Petrache
Dl. Ştefan Tudorel Crăciunoiu Dna Ana Frâncu
Dl. Valentin Niculescu
D. Constantin Marţian
ANEXA Nr. 1
REGULAMENT
DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A COMISIEI PARITARE LA NIVEL DE RAMURĂ
1. Comisia paritară la nivelul ramurii cercetare-dezvoltare-proiectare va fi compusă din cinci reprezentanţi ai FSLCPR şi cinci reprezentanţi ai PRCP.
2. Membrii comisiei paritare vor fi desemnaţi în acest scop, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentului contract, de către FSLCPR şi, respectiv, PRCP cu confirmarea Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român pentru aceştia din urmă.
3. Comisia se va întruni la cererea motivată a oricăreia dintre părţi în termen de maximum 5 (cinci) zile lucrătoare de la formularea cererii şi va adopta hotărâri valabile cu participarea unui număr egal de membri de fiecare parte şi care nu va fi mai mic de patru. Hotărârile se adoptă cu cel mult un vot, respectiv două împotrivă, în cazul a câte 4, respectiv 5 participanţi de fiecare parte.
Formularea cererii va fi însoţită obligatoriu de materialele ce fac obiectul acesteia.
4. Comisia va fi prezidată, prin rotaţie, de câte un reprezentant al fiecărei părţi, ales în şedinţa respectivă.
5. Problemele în divergenţă, punctele de vedere exprimate şi hotărârea comisiei vor fi consemnate într-un proces-verbal pe care îl vor semna toţi membrii prezenţi.
6. Hotărârea adoptată conform pct. 5 şi redactată în cel puţin 2 (două) exemplare, cu valoare identică, are putere obligatorie pentru părţile contractante.
7. Secretariatul comisiei, precum şi locul de desfăşurare vor fi asigurate de partea care a solicitat întrunirea comisiei conform pct. 3.
ANEXA Nr. 2
REGULAMENT-CADRU
DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A COMISIEI PARITARE LA NIVELUL UNITĂŢII
1. Comisia paritară la nivelul unităţii va fi compusă din 5 reprezentanţi ai sindicatului afiliat la FSLCPR şi 5 reprezentanţi ai patronului.
2. Membrii comisiei paritare vor fi desemnaţi în acest scop, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, de către sindicatul afiliat la FSLCPR şi respectiv de către patron.
3. Comisia se va întruni la cererea patronului sau sindicatului, după ce au fost epuizate toate posibilităţile de conciliere între factorii interesaţi (salariaţii şi liderii sindicali, respectiv conducătorii ierarhici corespunzători), în termen de maximum 5 (cinci) zile lucrătoare de la formularea cererii şi va adopta hotărâri valabile cu participarea unui număr egal de membri de fiecare parte şi care nu va fi mai mic de 4.
Hotărârile se adoptă cu cel mult un vot, respectiv două împotrivă, în cazul a câte 4, respectiv 5 participanţi de fiecare parte.
4. Comisia va fi prezidată, prin rotaţie, de câte un reprezentant al fiecărei părţi, ales în şedinţa respectivă.
5. Problemele în litigiu, punctele de vedere exprimate şi hotărârea comisiei vor fi consemnate într-un proces-verbal pe care îl vor semna toţi membrii prezenţi ai comisiei.
6. Hotărârea adoptată conform pct. 3 şi redactată în cel puţin 2 (două) exemplare, cu valoare identică, are putere obligatorie pentru părţile contractante.
7. Secretariatul comisiei va fi asigurat de patron.
ANEXA Nr. 3
CONTRACT
Nr. ......../ ..............
CAPITOLUL I
Părţile contractante
Art. 1. - Încheiat între Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România (FSLCPR) cu sediul în ......................... str. ...................... nr. ............ judeţul/sectorul .............. cod poştal ............... telefon ................ telefax ................. nr. de cont ................. deschis la ........................... legal reprezentată prin .................... şi .................................... în calitate de negociator semnatar al Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură cercetare-dezvoltare-proiectare şi
Sindicatul (după caz salariaţii din unitatea): ........................... cu sediul în ..................... str. ........................ nr. ............. judeţul/sectorul ............. cod poştal .............. telefon ............... telefax ............ nr. de cont ................... deschis la ................ legal reprezentat/reprezentaţi prin .................. şi ...................... în calitate de beneficiar al Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură cercetare-dezvoltare-proiectare.
CAPITOLUL II
Durata contractului
Art. 2. - Prezentul contract se încheie pe un termen de 12 luni.
CAPITOLUL III
Obiectul contractului
Art. 3. - Contractul are ca scop reglementarea modalităţii şi dreptul de folosinţă a Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură pentru organizaţiile ce nu au calitatea de membru al FSLCPR în conformitate cu Legea sindicatelor, Legea contractului colectiv de muncă, şi cu prevederile art. II.2 alin. (4) din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.
CAPITOLUL IV
Obligaţiile părţilor
Art. 4. - FSLCPR în calitate de negociator-semnatar al contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii cercetare-dezvoltare-proiectare, depus la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei la data de ........................ cu nr. .............. în baza prevederilor prezentului contract se obligă:
a) să pună la dispoziţia beneficiarului contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, semnat;
b) să protejeze drepturile conferite de contractul colectiv de muncă la nivel de ramură pentru beneficiar.
Art. 5. - Beneficiarul ............................... se obligă să plătească FSLCPR o contribuţie bănească pentru serviciile prestate de aceasta în interesul unităţilor de cercetare-dezvoltare-proiectare potrivit prevederilor art. IX.7 alin. (1) din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii.
Art. 6. - Valoarea contribuţiei, stabilită în funcţie de numărul de salariaţi din unitate, este: ....................
Art. 7. - Beneficiarul dovedeşte că, în momentul semnării prezentului contract, a virat/achitat în contul FSLCPR suma convenită la art. 6.
FSLCPR: BENEFICIAR:
Preşedinte Semnătura I
..................... ..........................
Trezorier Semnătura II
..................... ..........................
Data .................
ANEXA Nr. 4a
COEFICIENŢII DE IERARHIZARE
A SALARIILOR DE BAZĂ MINIME, PE GRUPE VALORICE ŞI CATEGORII
DE SALARIAŢI CU STUDII GENERALE, MEDII SAU DE MAIŞTRI
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Grupa valorică
Categoria de salariaţi ────────────────────────
I II III
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A1 muncitori necalificaţi 1,14 1,36 1,66
A2 calificaţi 1,35 1,81 2,51
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B1 Salariaţi pe funcţii generale 1,26 1,65 2,23
B2 administrative cu studii: liceale 1,31 1,76 2,44
B3 postliceale 1,37 1,85 2,56
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
C1 Salariaţi pe funcţii de liceale 1,43 1,97 2,79
C2 specialitate cu studii: postliceale 1,49 2,05 2,90
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
D Salariaţi cu şcoala de maiştri 1,49 2,05 2,88
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA Nr. 4b
COEFICIENŢII DE IERARHIZARE
A SALARIILOR DE BAZĂ MINIME, PE GRUPE VALORICE ŞI CATEGORII DE SALARIAŢI
CU STUDII SUPERIOARE
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Grupa valorică
Categoria de salariaţi ────────────────────────────────────
I II III IV V
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E1 Salariaţi cu studii de subingineri
sau conductori arhitecţi 1,79 2,14 2,60 3,18 3,87
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E2 Salariaţi cu studii superioare 2,18 2,61 3,17 3,87 4,72
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA Nr. 5
CRITERII PE BAZA CĂRORA
SE VA FACE APRECIEREA ACTIVITĂŢII SALARIATULUI ÎN VEDEREA NEGOCIERII
VENITULUI SALARIAL
Stabilirea criteriilor şi subcriteriilor de apreciere
1. Competenţa profesională
1.1. Gradul de îndeplinire a cerinţelor necesare postului din punct de vedere al pregătirii profesionale de specialitate, inclusiv în ceea ce priveşte legislaţia specifică, reglementările PSI, protecţia muncii, precum şi capacitatea de documentare şi aplicare în lucrările elaborate a noutăţilor apărute.
1.2. Experienţa profesională de specialitate utilizată în beneficiul unităţii.
1.3. Depunerea în folosul unităţii a unor activităţi care necesită o pregătire suplimentară faţă de pregătirea sa de bază.
1.4. Studii şi specializări în domenii conexe, atestate, utilizate efectiv în activitatea profesională: titluri ştiinţifice sau universitare, lucrări ştiinţifice şi tehnice publicate în ultimii ani, participarea cu lucrări la sesiuni ştiinţifice de comunicări, la simpozioane, conferinţe etc.
1.5. Alte cunoştinţe utilizate în sprijinul profesiei de bază ca: limbi străine, operare calculator, alte specializări profesionale. 2 Activitatea profesională
2.1. Calitatea lucrărilor elaborate (nivel tehnic, claritate, concizie etc.)
2.2. Complexitatea lucrărilor elaborate
2.3. Productivitatea realizată în profesie (numărul lucrărilor de calitate elaborate în ultimul an, având în vedere şi complexitatea acestora)
2.4. Nivelul de independenţă în rezolvarea problemelor (capacitatea de înţelegere a problemelor, independenţa în gândire şi acţiune, capacitatea de decizie, spiritul de iniţiativă etc.)
2.5. Capacitatea de coordonare a lucrărilor, precum şi a persoanelor implicate în elaborarea acestora
2.6. Disponibilitatea pentru eforturi suplimentare (asumarea de competenţe suplimentare, înlocuiri temporare de personal etc.)
2.7. Promptitudinea în execuţia lucrărilor
2.8. Ordinea şi organizarea la locul de muncă, gestionarea materialelor şi a informaţiilor.
3. Caracterizarea activităţii în serviciu
3.1. Disciplina şi punctualitatea la serviciu
3.2. Comportament social la locul de muncă, ţinuta şi aspectul salariatului.
ANEXA Nr. 5A
GRILA PUNCTAJULUI ACORDAT PENTRU FIECARE SUBCRITERIU
1. Personal cu studii superioare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Grupe valorice de personal
Criteriu Subcriteriu ───────────────────────────────────────────
I II III IV V
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. 1.1 4 6 9 15 23
1.2 0 2 5 9 15
1.3 0 2 5 7 9
1.4 0 1 4 7 10
1.5 0 1 4 7 10
2. 2.1 3 7 13 20 30
2.2 2 4 7 12 15
2.3 5 10 15 20 25
2.4 2 4 7 10 15
2.5 0 3 6 9 12
2.6 1 3 6 9 12
2.7 1 3 5 7 12
2.8 1 3 5 7 12
3. 3.1 2 4 7 12 15
3.2 1 3 5 9 12
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL 22 56 103 160 227
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NOTĂ: (B 1, 2) În fiecare grupă valorică punctajul indicat reprezintă cifra maximă a aprecierii, putându-se acorda puncte între cifra maximă a grupei valorice precedente şi valoarea indicată în tabel pentru grupa respectivă.
Exemplu: la subcriteriul 1.1, în grupa valorică III, pentru personalul cu studii superioare, se pot acorda 7, 8 sau 9 puncte, funcţie de aprecierea activităţii salariatului.
2. Pentru grupa valorică I punctajul se acordă între cifra 0 şi cifra din tabel.
3. Punctajul acordat pentru fiecare subcriteriu reprezintă aprecierea, în exclusivitate, a activităţii depuse de salariat, în beneficiul unităţii, pe perioada dintre două negocieri succesive.
2. Personal cu studii medii
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Grupe valorice de personal
Criteriu Subcriteriu ──────────────────────────────────
I II III
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. 1.1. 4 9 23
1.2 0 5 15
1.3 - - -
1.4 - - -
1.5 0 4 10
2. 2.1 3 13 30
2.2 2 7 15
2.3 5 15 25
2.4 2 7 15
2.5 0 6 -
2.6 1 6 12
2.7 1 5 12
2.8 1 5 12
3. 3.1 2 7 15
3.2 1 5 12
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL 22 94 196
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NOTĂ: (B 1, 2) În fiecare grupă valorică punctajul indicat reprezintă cifra maximă a aprecierii, putându-se acorda puncte între cifra maximă a grupei valorice precedente şi valoarea indicată în tabel pentru grupa respectivă.
Exemplu: la subcriteriul 1.1, în grupa valorică III, pentru personalul cu studii superioare, se pot acorda 7, 8 sau 9 puncte, funcţie de aprecierea activităţii salariatului.
2. Pentru grupa valorică I punctajul se acordă între cifra 0 şi cifra din tabel.
3. Punctajul acordat pentru fiecare subcriteriu reprezintă aprecierea, în exclusivitate, a activităţii depuse de salariat, în beneficiul unităţii, pe perioada dintre două negocieri succesive.
ANEXA Nr. 5B
ÎNCADRAREA ÎN GRUPA VALORICĂ ÎN FUNCŢIE DE PUNCTAJUL TOTAL
OBŢINUT CA URMARE A APRECIERII ACTIVITĂŢII
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Punctaj total
Grupa valorică ─────────────────────────────────────────────────────────
Personal cu studii superioare Personal cu studii medii
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I 0-39 0-58
II 40-80 59-145
III 81-132 146-196
IV 133-194 -
V 195-227 -
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA Nr. 6
SITUAŢIILE ÎN CARE SE ACORDĂ ZILE LIBERE PLĂTITE
ŞI CUANTUMUL ACESTORA
1. Decesul soţului, soţiei, copilului, părinţilor, socrilor sau al unei
persoane aflate în întreţinere legală ............................. 3 zile
2. Decesul bunicilor, fraţilor, surorilor ............................ 2 zile
3. Naşterea unui copil ............................................... 2 zile
4. Naşterea unui copil, dacă salariatul a urmat un curs de puericultură 5-10 zile
5. Căsătoria salariatului ............................................ 5 zile
6. Căsătoria unui copil .............................................. 2 zile
7. La schimbarea locului de muncă, cu mutarea domiciliului, în cadrul
aceleiaşi unităţi în altă localitate .............................. 5 zile
8. Donări de sânge ............ 1 zi în plus faţă de
ce este prevăzut în
lege
ANEXA Nr. 7
TABEL CU COTELE DE CONTRIBUŢIE CE URMEAZĂ A FI SUPORTATE DE SALARIAŢII
BENEFICIARI DE TRIMITERI LA TRATAMENT BALNEAR ŞI ODIHNĂ PRIN SINDICAT
┌────┬──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ Cotele de contribuţie în procente din valoarea │
│ │ │biletului ce se plătesc de beneficiarii biletelor│
│Nr. │Indici minimi de ierarhizare aplicaţi ├───────────────┬────────────────┬────────────────┤
│crt.│ salariului de bază minim negociat pe │ Perioada │ Perioada │ Perioada │
│ │ unitate │ 01.11-30.04 │ 01.05-15.06 │ 16.06-15.09 │
│ │ │ extrasezon │ 16.09.-31.10 │ sezon │
│ │ │ │ intersezon │ │
├────┼──────────────────────────────────────┼───────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ 1. │Până la 1,116 │ 30 │ 35 │ 40 │
│ 2. │1,1161 la 1,268 │ 30 │ 40 │ 45 │
│ 3. │1,2681 la 1,420 │ 35 │ 40 │ 45 │
│ 4. │1,4201 la 1,572 │ 35 │ 45 │ 50 │
│ 5. │1,5721 la 1,724 │ 40 │ 45 │ 50 │
│ 6. │1,7241 la 1,876 │ 45 │ 50 │ 55 │
│ 7. │1,8761 la 2,028 │ 50 │ 55 │ 60 │
│ 8. │2,0281 la 2,181 │ 55 │ 60 │ 65 │
│ 9. │2,1811 la 2,333 │ 60 │ 65 │ 70 │
│ 10.│2,3331 la 2,485 │ 65 │ 70 │ 75 │
│ 11.│2,4851 la 2,637 │ 75 │ 80 │ 85 │
│ 12.│2,6371 la 2,840 │ 85 │ 90 │ 95 │
│ 13.│Peste 2,841 │ 100 │ 100 │ 100 │
└────┴──────────────────────────────────────┴───────────────┴────────────────┴────────────────┘
ANEXA Nr. 8
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ
Încheiat şi înregistrat sub nr. .........../......... în registrul general de evidenţă a salariaţilor
A. Părţile contractului
Angajator - persoană juridică/fizică - cu sediul/domiciliul în .............. înregistrată la registrul comerţului/autorităţile administraţiei publice din ................, reprezentată legal prin ................................., în calitate de .................................................................
şi
salariatul/salariata - domnul/doamna ........................................ domiciliat/domiciliată în localitatea ........................ str. ............ nr. ........, judeţul ..............., posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de identitate/paşaportului seria ............ nr. ........... eliberat/eliberată de ................ la data de ................, CNP ..................., permis de muncă seria ............... nr. .......... din data de .....................,
am încheiat prezentul contract individual de muncă în următoarele condiţii asupra cărora am convenit.
B. Obiectul contractului: ............
C. Durata contractului:
a) nedeterminată, salariatul/salariata ............................... urmând să înceapă activitatea la data de .....................
b) determinată, de .................... luni, pe perioada cuprinsă între data de .......................... şi data de .........................../pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului de post.
D. Locul de muncă
1. Activitatea se desfăşoară la ......
2. În lipsa unui loc de muncă fix salariatul va desfăşura activitatea astfel:
...............................................................................................
E. Felul muncii
Funcţia/meseria ............... conform Clasificării Ocupaţiilor din România.
F. Atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile postului
Atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexă la contractul individual de muncă.
G. Condiţii de muncă
1. Activitatea se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.
2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
H. Durata muncii
1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de ...................... ore/zi, ............. ore/săptămână.
a) Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: .............. (ore zi/ore noapte/inegal);
b) Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern (ROI)/contractului de muncă aplicabil.
2. O fracţiune de normă de ......... ore/zi (cel puţin 2 ore/zi), ........... ore/săptămână.
a) Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: .............. (ore zi/ore noapte);
b) Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern (ROI)/contractului de muncă aplicabil.
c) Nu se vor efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor acestora.
I. Concediul
Durata concediului anual de odihnă este de .............. zile lucrătoare, în raport cu durata muncii (normă întreagă, fracţiune de normă).
De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de ......................
J. Salarizarea
1. Salariul de bază lunar brut ................................. lei
2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri
b) indemnizaţii
c) alte adaosuri
3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care nu se lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite şi/sau se plătesc cu un spor la salariu conform contractului colectiv de muncă aplicabil.
4. Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt ......
K. Drepturi şi obligaţii ale părţilor privind securitatea şi sănătatea în muncă
a) echipament individual de protecţie .......................................
b) echipament individual de lucru ...........................................
c) materiale igienico-sanitare ..............................................
d) alimentaţie de protecţie .................................................
e) alte drepturi şi obligaţii privind securitatea şi sănătatea muncii .......
L. Alte clauze
a) Perioada de probă este de ..... .
b) Perioada de preaviz în cazul concedierii este de ........ zile lucrătoare, conform contractului de muncă aplicabil.
c) Perioada de preaviz în cazul demisiei este de ....... zile calendaristice, conform contractului de muncă aplicabil.
d) În cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate, informaţiile prevăzute la art. 18, alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii se vor regăsi şi în contractul individual de muncă.
e) Alte clauze.
M. Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor
1. Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru muncă depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediul de odihnă anual;
d) dreptul la egalitatea de şanse şi de tratament;
e) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
f) dreptul la formare profesională, în condiţiile actelor adiţionale.
2. Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce-i revin conform fişei postului;
b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;
c) respectarea prevederilor cuprinse în ROI, în contractul colectiv de muncă aplicabil;
d) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătatea muncii în unitate;
e) obligaţia de a respecta secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat sub rezerva legalităţii lor;
b) să execute controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
c) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi ROI.
4. Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractul individual de muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din lege;
b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă, precum şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
c) să informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
d) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
e) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului;
f) să respecte prevederile cuprinse în ROI şi contractul colectiv de muncă aplicabil;
g) să plătească şi să vireze toate contribuţiile şi impozitele datorate de salariat.
N. Dispoziţii finale
1. Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii şi ale Contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul ramurii cercetare-dezvoltare-proiectare, înregistrat sub nr. ................./.................. la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
2. Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract conform dispoziţiilor legale.
3. Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
4. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentul contract individual de muncă sunt soluţionate de instanţa judecătorească competentă material şi teritorial potrivit legii.
Angajator, Salariat,
....................... ....................
Reprezentant legal,
.......................
Pe data de .......................... prezentul contract încetează în temeiul art. ....... din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii, în urma îndeplinirii procedurii legale.
Angajator,
....................
ANEXA Nr. 9
DOSAR NR. 20/Fed/2001
TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA III CIVILĂ
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 13
Şedinţa publică de la 14.08.2001
Tribunalul compus din:
Preşedinte - Elena Viviane Ţiu
Grefier - Simona Vârtej
Pe rol, soluţionarea cauzei civile de faţă privind pe petenta Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns petenta prin reprezentant Toma Virgiliu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de şedinţă, după care:
Tribunalul, considerând că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.
Petenta, prin reprezentant, solicită admiterea cererii.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la 2.08.2001 Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România a solicitat ca prin şedinţa ce se va pronunţa să se constate că îndeplineşte criteriile de reprezentativitate la nivel de ramură la negocierea contractului colectiv de muncă.
În susţinerea cererii se arată că Federaţia funcţionează legal ca persoană juridică înregistrată la T.B. în registrul special la poziţia nr. 11/16.02.2001, cumulând un coeficient de reprezentativitate de 8,9% faţă de minimum 7% prevăzut de dispoziţiile legale.
În susţinerea cererii petenta a depus la dosarul cauzei sentinţa civilă nr. 530/2.03.2001 de constituire ca persoană juridică, statutul, adeverinţa eliberată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării privind numărul salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare, potrivit ultimei situaţii statistice efectuate la sfârşitul anului 1999, sentinţele civile de constituire a sindicatelor şi declaraţii privind numărul salariaţilor şi al membrilor de sindicate afiliate federaţiei, tabel cu sindicatele afiliate.
Analizând cererea şi actele depuse în dovedirea acesteia Tribunalul constată că este întemeiată şi urmează a se admite, în cauză fiind făcută dovada îndeplinirii de către Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare a condiţiilor de reprezentativitate la nivel de ramură, prevăzute pentru participarea la negocierea contractului colectiv de muncă conform art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 130/1996, modificată prin Legea nr. 143/1997.
Pentru aceste motive, în numele legii hotărăşte:
Admite cererea formulată de Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România, cu sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 202 A, et. 9, cam. 33, sectorul 6.
Constată reprezentativitatea Federaţiei la nivel de ramură pentru negocierea contractului colectiv de muncă.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 14.08.2001.
ANEXA Nr. 10
Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare
din România Splaiul Independenţei 202A, 77209, Bucureşti, România
ÎMPUTERNICIRE
Ca urmare a hotărârii Consiliului FSLCPR din noiembrie 2004, persoanele împuternicite să negocieze Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii cercetare-dezvoltare-proiectare pentru anul 2005 sunt:
1. Radu Minea
2. Gheorghe Constantin
3. Mihaela Petrache
4. Valentin Niculescu
5. Ana Frâncu
6. Constantin Marţian - supleant
7. Maria Ene - supleant
Preşedinte FSLCPR,
Radu Minea
ANEXA Nr. 11a
CONFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A PATRONATULUI ROMÂN
Bucureşti, 030982, bd. Octavian Goga nr. 2, sectorul 3,
telefon: 316.24.76; Fax: 316.24.77; www.cnpr.ro; e-mail: cnpr@untrr.ro
ÎMPUTERNICIRE
Confederaţia Naţională a Patronatului Român - C.N.P.R., prin domnul Mircea Ramba, în calitate de director al C.N.P.R., în baza sentinţei nr. 4 din 26.02.2002, pronunţată de Tribunalul Municipiului Bucureşti, prin care s-a constatat reprezentativitatea C.N.P.R. la nivel naţional pentru negocierea şi încheierea contractului colectiv de muncă, în condiţiile art. 15.(1)a) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, având în vedere prevederile art. 16 al Legii nr. 130/1996, desemnează Patronatul Român din Cercetare-Proiectare - P.R.C.P. să fie reprezentativ la nivelul ramurii cercetare-dezvoltare-proiectare, în vederea negocierii contractului colectiv de muncă pe anul 2005.
Reprezentanţii patronilor pentru negocierea şi încheierea contractului colectiv de muncă, în această ramură, sunt:
1. Dr. ing. Ion Stănciulescu 3. Dr. ing. Ion Pirnă
2. Dr. ing. Emilia Visileanu 4. Dr. ing. Tudorel Ştefan Crăciunoiu
Ing. Mircea Ramba
DIRECTOR
ANEXA Nr. 11b
DOSAR NR. 12/FS/2001
TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA a V-a CIVILĂ ŞI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV
SENTINŢA CIVILĂ NR. 4
Şedinţa din camera de consiliu de la 26.02.2002
Tribunalul compus din:
Preşedinte - Adina Bojincă
Grefier - Adriana Năiţă
Pe rol, soluţionarea cauzei civile de faţă, formulate de petenta Confederaţia Naţională a Patronatului Român - CNPR.
La apelul nominal se prezintă petenta prin consilier juridic Miron Niculescu şi Cristina Iordache, cu delegaţie la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Petenta, prin consilier juridic, depune la dosar un set de înscrisuri, învederează că nu are alte înscrisuri de depus şi solicită cuvântul pe fond.
Tribunalul constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul.
Petenta solicită admiterea cererii.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la 4.12.2001, Confederaţia Naţională a Patronatului Român a solicitat să se constate prin hotărâre judecătorească îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate, pentru negocierea şi încheierea contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional.
În dovedirea cererii, petenta a depus la dosar următoarele înscrisuri: sentinţa civilă nr. 11/17.08.1992 a T.B.; sentinţa civilă nr. 8/3.03.1997 T.B.; statutul Confederaţiei, lista centralizată a membrilor confederaţiei, s.c. prin care s-a dispus înregistrarea membrilor confederaţiei ca persoane juridice, extras din Clasificarea activităţilor din economia naţională din care rezultă lista ramurilor economiei naţionale, sub noţiunea de secţiuni, extrase din buletinul statistic lunar din care rezultă numărul de salariaţi din economia naţională în perioada noiembrie 1999 - octombrie 2000.
Analizând actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
În conformitate cu art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 130/1996, la negocierea contractelor colective de muncă la nivel naţional participă organizaţiile care îndeplinesc următoarele condiţii: au independenţă organizatorică şi patrimonială; reprezintă patroni ale căror unităţi funcţionează în cel puţin jumătate din numărul total al judeţelor, inclusiv Municipiul Bucureşti, reprezintă patroni ale căror unităţi îşi desfăşoară activitatea în cel puţin 25% din ramurile de activitate; reprezintă patroni ale căror unităţi cuprind minimum 7% din efectivul salariaţilor din economia naţională.
În speţă, CNPR are independenţă totală, organizatorică şi patrimonială, reprezintă organizaţii patronale şi patroni ale căror unităţi funcţionează în 41 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, reprezintă organizaţii patronale şi patroni ale căror unităţi îşi desfăşoară activitatea în 12 din cele 19 ramuri de activitate ale economiei naţionale, reprezintă organizaţii patronale şi patroni ale căror unităţi cuprind 479.209 salariaţi reprezentând 10,73% din efectivul salariaţilor economiei naţionale.
În consecinţă, tribunalul constată că sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 130/1996, astfel că va admite cererea formulată.
Pentru aceste motive, în numele legii hotărăşte:
Admite cererea formulată de Confederaţia Naţională a Patronatului Român cu sediul în Bucureşti, str. Mendeleev nr. 36-38, sectorul 1.
În baza art. 15 pct. 1 lit. a) şi art. 2 din Legea nr. 130/1996, constată că Confederaţia Naţională a Patronatului Român îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate, pentru negocierea contractului colectiv de muncă la nivel naţional.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 26.02.2002.
ANEXA Nr. 11c
PATRONATUL ROMÂN DIN CERCETARE THE ROMANIAN EMPLOYER'S ORGANISATION FROM
ŞI PROIECTARE RESEARCH AND PROJECT
P.R.C.P. NR. 7 din 4.02.2005
Şos. Olteniţei nr. 103, et. 1, cam. 103, sectorul 4,
cod 041303, Bucureşti
ROMÂNIA
Telefon: 332.56.11; 332.37.70/ 143
Fax: 332.56.11
ÎMPUTERNICIRE
Către FSLCPR,
În atenţia Domnului Vicepreşedinte,
În cele ce urmează vă comunicăm componenţa delegaţiei PRCP împuternicită pentru negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii cercetare-dezvoltare-proiectare pe anul 2005.
1. Dr. ing. Ion Stănciulescu 3. Dr. ing. Ion Pirnă
2. Dr. ing. Emilia Visileanu 4. Dr. ing. Tudorel Ştefan Crăciunoiu
Cu deosebită stimă,
PREŞEDINTE
Dr. Ing. Ion Stănciulescu
ANEXA Nr. 12
LISTA ARTICOLELOR ŞI ANEXELOR CARE SE RENEGOCIAZĂ ANUAL
II. 16
III. 2
III. 5. (3)
III. 8. (2) (3)
III. 13
IV. 1.
IV. 11
V. 1
V. 2
V. 3
V. 4
V. 5
VI. 1. (1) (2)
VI. 10. (1)
VI. 13
VI. 21.
VII. 3.
VII. 24
Anexele 1 -:- 8; 13
La negocierile anuale fiecare parte contractantă poate propune articole noi al căror conţinut nu trebuie să anuleze sau să fie în contradicţie cu prevederile articolelor nenegociabile anual.
ANEXA Nr. 13
UNITĂŢILE ÎN CARE SE APLICĂ C.C.M.R
la nivelul ramurii cercetare-dezvoltare-proiectare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. UNITATEA SINDICATUL
crt.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Institutul Naţional de Motoare Termice MASTER Bucureşti MASTER
2. Institutul Naţional CD pentru Mecanică Fină CEFIN Bucureşti CEFIN
3. S.C. IPROCHIM - S.A. Bucureşti SLI IPROCHIM
4. Institutul de Proiectare pentru Industria Petrolieră Ploieşti SLI IPIP
5. Institutul de Chimie Alimentară ICA Bucureşti ICA
6. Institutul de Rafinării Petrochimice ICERP Ploieşti PETROCHIM
7. Institutul Naţional CD ICMET Craiova ICMET, LMP, LIT
8. Institutul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului PRODOMUS Bucureşti PRODOMUS
9. Institutul de Proiectare pentru Sectoare Calde şi Metal INTEC Bucureşti INTEC
10. Institutul pentru Cereale şi Plante Tehnice ICCPT Fundulea LIBERTATEA Fundulea
11. Institutul de Proiectare Secţii Uzine Metalurgice IPROMET Bucureşti IPROMET
12. Institutul de Proiectare Laminoare IPROLAM - S.A. Bucureşti IPROLAM
13. Institutul Material Rulant INTEGRAL PROIECT - S.A. Bucureşti INTEGRAL PROIECT
14. S.C. AUTOMOBILE DACIA - S.A. Piteşti CESAR
15. Institutul de CP pentru Creşterea Bovinelor ICPCB Baloteşti ICPCB Baloteşti
16. Institutul de Proiectare Utilaj Minier S.C. CEPROM - S.A. Satu Mare CEPROM
17. Institutul Naţional pentru Industria Lemnului INL Bucureşti INL
18. Institutul de Cercetare pentru Ingineria Mediului ICIM Bucureşti ICIM; ICH-ICIM
19. Institutul Naţional CD de Fizică, Laseri, Plasmă şi Radiaţii RADIAŢIA
20. S.C. AEROSTAR - S.A. AEROSTAR-ITEF
21. S.C. PROCEMA - S.A. SLI PROCEMA
22. Institutul de Cercetare Informatică ICI Bucureşti ICI
23. Institutul de Pedologie şi Agrochimie ICPA Bucureşti ICPA
24. S.C. STRAERO - S.A. Bucureşti AEROSIN
25. S.C. SIMTEX - S.A. Bucureşti SIMTEX
26. Institutul Naţional CD Cercetări Textile Pielărie Bucureşti CERTEX; CERPI
27. S.C. ISPIF - S.A. Bucureşti ISPIF
28. S.C. PROCETEL - S.A. ROMTEL
29. Institutul Naţional de Informare şi Documentare INID Bucureşti INID
30. Institutul Naţional CD Fizica Materialelor SPI INCDFM
31. Institutul Naţional pentru Ştiinţe Biologice INSB Bucureşti INSB
32. Institutul Naţional Fizica Pământului şi Seismologie Bucureşti INFP
33. ICECHIM Bucureşti ACID
34. Institutul Naţional Cercetări Farmaceutice ICCF Bucureşti ICCF
35. S.C. INCERTRANS - S.A. Bucureşti INCERTRANS
36. ITIM Cluj-Napoca ITIM
37. IPCUP Ploieşti IPCUP şi Microproducţie
38. S.C. ELECTROPUTERE - S.A. Craiova SL. ELECTROTEHNICA
39. S.C. ICPET Cercetare - S.A. Bucureşti PROCED
40. Institutul CD pentru Mecanizarea Agriculturii ROMATEST Bucureşti ROMATEST
41. S.C. PETRODESIGN - S.A. PETRODESIGN
42. Institutul de Cercetare Electrotehnică ICPE Bucureşti ICPE
43. Institutul de Cercetări Avansate ICPE-CA Bucureşti ICPE-CA
44. Institutul Naţional CD VICTOR BABEŞ Bucureşti SL VICTOR BABEŞ
45. Asociaţia de Standardizare Română ASRO Bucureşti ASRO
46. Institutul Naţional de Sticlă CESTI Bucureşti CESTI
47. Institutul de Cercetări Metalurgice ICEM Bucureşti SLISMSPT
48. Institutul Naţional CD Optoelectronică INOE-2000 INOE-2000
49. Institutul Naţional CD Urbanizare şi Amenajarea Teritoriului Bucureşti URBAN PROIECT
50. Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti SLC IBNA
51. Institutul Sudură ISIM Timişoara ISIM
52. INCD INCERC Bucureşti INCERC
53. Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină GeoEcoMar Bucureşti GeoEcoMar
54. Institutul Naţional CD COMOTI SIMAV
55. Institutul ICTCM Bucureşti ICTCM
56. Institutul de Geologie al României IGR
57. Institutul de Studii Biologice Cluj ISB Cluj
58. PRODOMUS Brăila PRODOMUS Brăila
59. ICSITPML Craiova ICSITPML Craiova
60. Institutul de Studii Orientale I.S.O.
61. Institutul de Metale Neferoase şi Rare IMNR Bucureşti IMNR
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────